34 de poeţi, invitaţi la ediţia a VIII-a a Maratonului de Poezie şi Jazz, de Noaptea Europeană a Muzeelor

21. mai 2016 | De | Categorie: Recomandari

Sâmbătă, 21 mai 2016, ora 20:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucureşti (Calea Victoriei, nr. 88), în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB), va avea loc ediţia a VIII-a a programului de educaţie culturală “Maratonul de Poezie şi Jazz”, difuzat în fiecare an de Radio România Cultural, eveniment care marchează prin poezie, blues şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor . Sunt invitaţi 34 de poeţi din generaţii şi geografii literare diferite, fiecare cu câte cu o lectură publică de 5 minute:Ion Mureșan, Ştefan Baghiu, Andrei Doboş, Ştefan Manasia, Nicoleta Popa, Nicolae Coande, Ionel Ciupureanu, Riri Sylvia Manor, Romulus Bucur, Robert G. Elekes, Iulia Pană, Amelia Stănescu, Dan Coman, Robert Şerban, Ioan Matiuţ, Ana Donţu, Bogdan O. Popescu, Sorin Gherguţ, Cosmin Perţa, Teodor Dună, Sorin Despot, Ioana Crăciunescu, Magda  Cârneci, Grigore Șoitu, Simona Popescu, Florin Iaru, Octavian Soviany, Mugur Grosu, Tiberiu Neacşu, Răzvan Ţupa, Adrian Suciu, Florin Dan Prodan, Ionelia Cristea şi Călin Mihăilescu. Nume de referinţă ale jazz-ului românesc onorează şi această ediţie a Maratonului: Maria Răducanu (voce), Nadia Trohin (voce) şi Mircea Tiberian (pian). Amfitrioni: Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu. Producător: Anamaria Spătaru. Proiect co-finanțat de: AFCN – Administrația Fondului Cultural Național.

În perioada 18 – 22 mai 2016, în capitală, va avea loc cea de-a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB). Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) este o iniţiativă culturală care îşi propune să reintroducă în spaţiul public contemporan conceptul de poezie vizibilă şi interactivă. Lansat în 2010, sub egida Muzeului Naţional al Literaturii Române, Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti a crescut constant, ajungând să includă în programul celei de a VII-a ediţii peste 100 de poeţi din peste 20 de ţări. Atât prin istoricul său, cât şi prin palmares, Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti începe să se contureze drept una dintre cele mai spectaculoase manifestări dedicate poeziei de pe scena literară autohtonă. Publicul iubitor de poezie are ocazia de a participa la peste 20 de evenimente: eveniment special dedicat aniversării Dada, la care participă performeri din 7 ţări – „DADA 100: poezie sonoră, simultană, experimentală şi de avangardă”, lecturi publice, mese rotunde, dezbateri, performance-uri şi recitaluri de jazz în 10 locaţii din capitală: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Teatrul Excelsior, Librăriile Humanitas, Green Hours, Galeria Romană, Muzeul Municipiului Bucureşti, Librăria Open Art, Tramvaiul 26, Muzeul memorial „Tudor Arghezi – Mărțișor”, plus Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a VIII-a (marcând prin poezie, blues şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor – 21 mai 2016). Amploarea din acest an transformă Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) în cel mai important festival de gen din România. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului și vă prezintă programul festivalului.

DESFĂŞURĂTOR MARATON

Ora 20.00-20.10 – Deschidere DMC & Mircea Tiberian

Ora 20.10-20.15 – lectură Ion Mureşan

Ora 20.15 -20.20 – lectură Ioan Crăciunescu

Ora 20.20-20.25 – lectură Călin Mihăilescu

Ora 20.25-20.30 – lectură Simona Popescu

Ora 20.30 – 20.35 – lectură Florin Iaru

Ora 20.35 – 20.40 – lectură Magda Cârneci

Ora 20.40 -20.45 – lectură Octavian Soviany

Ora 20.45-20.50 – lectură Riri Sylvia Manor

Ora 20.50 – 21.10 – Muzica: Mircea Tiberian & Nadia Trohin

Ora 21.10-21.15 – lectură Nicolae Coande

Ora 21.15-21.20 – lectură Ionelia Cristea

Ora 21.20-21.25 – lectură Romulus Bucur

Ora 21.25-21.30 – lectură Bogdan O. Popescu

Ora 21.30-21.35 – lectură Ionel Ciupureanu

Ora 21.35-21.40 – lectură Iulia Pană

Ora 21.40-21.45 – lectură Robert Şerban

Ora 21.45-21.50 – lectură Răzvan Ţupa

Ora 21.50 – 22.00 – Muzica: Mircea Tiberian & Nadia Trohin

Ora 22.00-22.05 – lectură Adrian Suciu

Ora 22.05-22.10 – lectură Sorin Gherguţ

Ora 22.10-22.15 – lectură Teodor Dună

Ora 22.15-22.20 – lectură Ştefan Manasia

Ora 22.20-22.25 – lectură Andrei Doboş

Ora 22.25-22.30 – lectură Ştefan Baghiu

Ora 22.30 -22.35 – lectură Nicoleta Popa

Ora 22.35 -22.40 – lectură Ioan Matiuţ

Ora 22.40 – 22.45 – lectură Robert G. Elekes

Ora 22.45- 22.50 – lectură Ana Donţu

Ora 22.50-22.55 – lectură Dan Coman

Ora 22.55-23.05 – Muzica: Mircea Tiberian & Maria Răducanu

Ora 23.05-23.10 – lectură Cosmin Perţa

Ora 23.10-23.15 – lectură Tiberiu Neacşu

Ora 23.15-23.20 – lectură Grigore Şoitu

Ora 23.20-23.25 – lectură Amelia Stănescu

Ora 23.25-23.30 – lectură Florin Dan Prodan

Ora 23.30-23.35 – lectură Mugur Grosu

Ora 23.35-23.40 – lectură Sorin Despot

Ora 23.40-23.45 – lectură Dan Mircea Cipariu

Ora 23.45-00.00 – Muzica: Mircea Tiberian & Maria Răducanu

Ștefan Baghiu (n. 1992) poet și critic literar. A scris cronică literară săptămânal pentru Revista Cultura. A debutat editorial cu volumul Spre Sud, la Lăceni (Cartea Românească, 2013). A primit pentru volumul de debut Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru Debut (Bucureşti, 2014), Premiul Mihai Eminescu – Opera Prima (Botoșani, 2014), Premiul Tânărul Poet al Anului (București, 2014), premul revistei Observator Cultural (Bucureşti, 2014). Este moderator al clubului de lectură Nepotu’ lui Thoreau, Cluj-Napoca.

Romulus Bucur s-a născut la11 mai 1956, în Arad; Redactor şef-adjunct al revistei de cultură «Arca» din Arad (cronica de poezie din 1990); predă literatură comparată şi studii culturale la Universitatea «Transilvania» din Braşov. Volume de poezie: Cinci (împreună cu Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin şi Alexandru Muşina), 1982; Greutatea cernelii pe hîrtie, 1984; Literatură, viaţă, 1989; Dragoste & Bravură, 1995; Poetry at Annaghmakerrig (împreună cu Mircea Cărtărescu), Dublin, Dedalus Press, 1996; Ditty / Cîntecel, London, Slow Dancer Press, 1998; Cîntecel(e). Fast-food Poems, 1998; Cărticică pentru pisică, 2003; Poeme alese 1975 – 2005, 2008; O seamă de personaje secundare, 2009; Arta războiului, 2015. Prezent într-o serie de antologii, în ţară şi străinătate; diverse articole academice & volume de critică literară.

Magda Cârneci este scriitor și critic de artă. Membră a celebrei generații literare ‘80, ea a fost și unul dintre teoreticienii postmodernismului în spațiul românesc. Din 1990, ea s-a implicat în viața politică și culturală post-comunistă. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Paris între 2006 și 2010. Actualmente ea este președinta PEN Clubului românesc. Magda Cârneci practică o poezie narativă și vizionară, care-și propune să exploreze și să provoace în cititor stări de conștiință mai ample, pe măsura unor simțuri lărgite și a unei inteligențe umane în curs de evoluție și de dezmărginire.

Dan Mircea Cipariu s-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al „Şcolii Superioare de Jurnalistică” din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de „Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării”. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi în Comitetul Director al USR. În 2013, a fost reales pentru un al treilea mandat preşedinte al Filialei USR Bucureşti-Poezie. În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În 2008, a iniţiat şi coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent proiectul „Maratonul de poezie, blues şi jazz”. Între 2011- 2014, de „Ziua Culturii Naţionale”, a iniţiat şi coordonat „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului”. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei „Euro Culturart”, ce deţine o galerie dedicată tinerilor artişti vizuali din Europa – „Atelier 030202” coordonată de artistul visual Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este şi un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. Este editorul www.agentiadecarte.ro, spaţiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă. Este preşedintele „Opera Scrisă.Ro”, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său „singurătatea vine pe facebook”, publicat în anul 2012 la Editura „Tracus Arte” din Bucureşti, este considerat de editorul Cosmin Perţa „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 şi nu numai”.

Ionel Ciupureanu (n. 1957, Coşoveni, Dolj) a publicat cinci volume de poezie: „Pacea poetului” (1994, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut), „Amos” (1996), „Fălci” (1999, Premiul USR filiala Craiova), „Krampack” (2002, Premiul USR filiala Craiova) şi „Adormisem şi mă gândeam” (2005). În anii ’90 a scris versuri pentru formaţia punk Terror Art. Trăieşte la Craiova.

Ionelia Cristea s-a născut pe 19 mai 1983 la Bucureşti. Este absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din capitală, iar în prezent este medic neurolog în Bucureşti. În 2015, publică volumul de poezie “Noaptea de gardă” ca urmare a câştigării Concursului de Debut al Editurii Cartea Românească.  În 201,6 primeşe pentru “Noaptea de gardă”, Premiul National de Poezie Mihai  Eminescu, Opus Primus şi Premiul revistei Observator Cultural – secţiunea debut.

Nicolae Coande s-a născut la Osica de Sus, în Olt, pe 23 septembrie 1962. Locuieşte în Craiova, unde propune întâlniri cu scriitori, poeţi şi artişti – pentru ca gustul literaturii şi aroma prieteniei să nu piară în oraş. A debutat editorial cu placheta de poeme „În margine” (Ed. Ramuri, 1995). A publicat şapte volume de versuri şi două antologii lirice. Cea mai recentă carte de poezie, „Nu m-au lăsat să conduc lumea”, a apărut la finele anului 2015 la „Casa de Editură Max Blecher”. A scris şi câteva cărţi de publicistică şi eseuri. Ultima, „Intelectualii români şi Curtea regelui”, a apărut în anul 2011 la Ed. „TracusArte”. Se bucură că a scris cândva aceste versuri, inedite încă: „Proştii care plini de râvnă îi cer lui Dumnezeu să le năruie duşmanii/ Sunt uneori ascultaţi/ Aşa, resimt mai clar aroma minunatei sale gândiri şi felul în care El/ Ne eliberează de prejudecata că are favoriţi.”

Dan Coman s-a născut pe 27 iulie 1975 la Gersa, Bistriţa-Năsăud. A debutat cu anul cârtiţei galbene, Editura Timpul, Iaşi, 2003. Au urmat volumele: ghinga, Editura Vinea, Bucureşti, 2005, şi Dicţionarul Mara, Editura Cartier, Chişinău, 2009. În 2004 primeşte Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”, Opera Prima, şi Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din România. În 2010 obţine Premiul pentru poezie acordat de Radio România Cultural, iar în 2011, Vilenica Crystal Prize, Slovenia. A publicat de asemenea volumele de proză Irezistibil, Editura Cartea Românească, 2010, şi Parohia, Editura Cartea Românească, 2012. Textele sale sunt incluse în antologii din România, Suedia, Franţa, SUA, Serbia, Ungaria, Slovenia, Canada.

Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.

Sorin Despot – poet, 30 ani. Autor al volumului apasă, Ed. Cartea Românească, căruia i-a fost acordat premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru debut în literatură – 2010. Citește mult și multe, traduce poezie, scrie cu foc și ține cursuri de scriere creativă. Este coordonatorul taberei tinerilor scriitori de la Săvîrșin.

Andrei Doboș s-a născut în 1984. Este absolvent al Facultăţii de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, iar în prezent urmează studii doctorale la aceeași universitate. A debutat editorial cu mănăştur story, Editura Vinea, 2007 (Premiul „Iustin Panta”, 2008, nominalizare la Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, 2008). În 2011 a publicat volumul de versuri Inevitabil (Editura Casa de Pariuri Literare), iar în 2015, Valea rea (Editura Cartea Românească).

Ana Donțu (n. 1 decembrie 1985, Republica Moldova) a absolvit Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Membru fondator al grupării „Zona nouă”, a publicat poezie în mai multe reviste („Echinox”, „Corpul T”, „Hyperion” etc.) și în antologia colectivă Zona Nouă (2011). În 2015, a fost printre cei șase tineri scriitori selectați pe lista lungă a Concursului internațional PEN NEW VOICES. Volumul său de debut, Cadrul 25 (Casa de Editură Max Blecher, 2015) a apărut ca urmare a câștigării Concursului Național de Poezie „Aurel Dumitrașcu” pentru debut în volum, organizat de Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu” Neamț și a luat premiul ”Tânărul poet al anului 2015” la Gala Tinerilor Scriitori organizată de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti.

Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002, Premiul Naţional pentru Debut „Mihai Eminescu”, Botoşani, 2003), catafazii, Editura Vinea (2005), de-a viul, Editura Cartea Românească (2010) şi der lärm des fleisches, Edition Solitude, Germania (2012). Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, suedeză, bulgară, spaniolă, maghiară. A câştigat Premiul Cartea de Poezie a anului 2015 pentru “obiecte umane”, Editura Cartea Românească, 2014.

Robert G. Elekes s-a născut ȋntr-o familie multietnică pe 28 ianuarie 1985, în Braşov. A terminat Colegiul Național “Aprily Lajos” din Braşov ȋn 2004 şi apoi a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Transilvania din Braşov în 2008. În 2012 a primit titlul de doctor de la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu pentru o lucrare despre literatura de expresie germană din România în perioada comunismului. Debutul absolut are loc ȋn 2012 ȋn Revista “Corpul T” cu poezia “Speologia Sinelui”. În prezent predă literatură şi traduceri la Universitatea Transilvania din Braşov şi la Universitatea Sapientia din Târgu Mureş. Volumul “aici îmi iau dinții-n spinare și adio”, apărut la editura Tracus Arte în 2015, repezintă debutul lui în volum. După publicarea primului său volum a primit Premiul Național de Poezie Iustin Panța pentru debut, Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu, Opus Primum și a fost nominalizat în cadrul Galei Tinerlor Scriitori pentru premiul Tânărul Poet al Anului.

Sorin Gherguţ este poet și traducător. A publicat volumele de versuri Trei (Editura Vellant, București, 2016), Orice. uverturi și reziduuri (Editura Pandora M – Grupul editorial Trei, București, 2011) și Time Out (Editura Timpul, Iași, 1998). Este coautor al antologiilor Tablou de familie (Editura Leka-Brancuş, București, 1995), împreună cu Svetlana Cârstean, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu și T.O. Bobe), Marfă (Editura Salut, 1996) și Marfă reîncărcată (Editura Brumar, 2011), alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Dan Pleșa și B.O. Popescu. Este prezent în antologia de poezie românească în traducere germană ich bin ein ander ist bang (Edition die horen, Bremerhaven, 2000). A mai fost tradus în cehă, turcă și suedeză. Printre cărțile pe care le-a tradus în română se numără Prînzul dezgolit de William Burroughs, Poșta de Charles Bukowski, Mr.Vertigo de Paul Auster și Tarantula de Bob Dylan. Este absolvent al Facultăţii de Litere de la Universitatea Bucureşti, secţia română-franceză, şi al masteratului de lingvistică teoretică de la aceeaşi universitate.

Mugur Grosu –  Scriitor şi artist născut în Constanța. A învățat să înoate și să cânte la pian înainte de-a învăța să scrie și să citească: la 5 ani lua primele lecții de pian și începea să frecventeze clubul de jazz al lui Harry Tavitian, cu care avea să lege o trainică prietenie. A publicat 6 cărți – Haltera cu zurgălăi (poezie, Ed. Pontica, 2001), Măcelărie(publicistică, Ed. Tomis, 2006), sms / ei respiră și fac dragoste ca și fluturii (experiment, Ed. Vinea, 2006), press / troleul 43 s-a spânzurat cu cordonul de la capot (experiment, Ed. Vinea, 2007 / ediția a II-a în 2009), Grossomodo (poezie, Ed. Tracus Arte, 2011), Status (nano-proză / Ed. Herg Benet, 2013) – și e prezent în 18 volume colective, dintre care două internaționale – Dnevi poezije in vina (Ljubljana Študentska Založba, 2004, Slovenia) și The Vanishing Point That Whistles – An Anthology of Contemporary Romanian Poetry (Ed. Talisman Press, 2012, U.S.A). Din 2013 s-a întors la prima sa pasiune, ca performer în diferite proiecte experimentale care aduc poezia și muzica electronică într-o formulă sincretică (OrtolanUpanishadows)

Florin Iaru s-a născut la 24 mai 1954. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1978. A fost membru al „Cenaclului de Luni” şi al cenaclului „Junimea”. A debutat cu volumul de poezii “Cîntece de trecut strada” (Albatros, 1981). Dintre volumele publicate, menţionăm: “Aer cu diamante”– alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan (Litera, 1982), “La cea mai înaltă ficţiune” (Cartea Românească, 1984), “Înnebunesc şi-mi pare rău” (Cartea Românească, 1990). Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite etc. Unul dintre cei mai valoroşi poeţi români ai ultimelor decenii, Florin Iaru a devenit mai nou şi publicist, şi… prozator: ultimele sale două cărţi, “Fraier de Bucureşti” (Editura Polirom, 2011) şi “Povestiri cu final schimbat” (Editura ART, 2013), îl impun ca mare maestru al unor formule narative ultrascurte, foarte personale, spumoase, surprinzătoare, încântătoare.

Ștefan Manasia (n. 18 mai 1977), poet și jurnalist. Fondator al Clubului de Lectură „Nepotu’ lui Thoreau” și redactor al revistei Tribuna din Cluj. A publicat: Amazon și alte poeme (2003), Cartea micilor invazii (2008), Motocicleta de lemn (2011), Bonobo sau cucerirea spațiului (2013) și Cerul senin (2015). Premiul pentru poezie al revistei Observator cultural (2016).

Riri Sylvia Manor (Aberfeld) este cunoscută în toată lumea şi în Israel ca Profesor de Oftalmologie şi Neuro-Oftalmologie, dar visul ei în anii tinereţii era cu totul diferit. Scria poezii de la vârsta de nouă ani şi în anii de şcoală se simţea atrasă numai de domeniul literaturii, filosofiei, teatrului şi regiei cinematografice. La vârsta de 18 ani a renunţat la visele tinereţii şi şi a schimbat orientarea căci şi-a dat seama că în perioada aceia la toate facultăţile de ştiinţe umanistice din România se propagă numai ideologie marxist-leninistă şi literatură produsă ca în fabrica de mercenari ai condeiului. A urmat cursurile Facultăţii de Medicină de la Bucureşti şi, în 1960, înainte de a pleca în Israel, a scris  o poezie de rămas bun poeziei:

“…Şi azi izvorul poeziei
Ce’n drum o vreme m’a  însoţit
E în urmă-mi ca un vis ucis
Departe, ce departe….
Dar cum din munţi vin ciutele la apă
La fel veneam şi eu de însetată
Cu paşii repezi şi uşori
Şi aceiasi frică de un tainic vânător
Veneam spre al poeziei limpede izvor
Odată…”

În Israel nu a mai scris poezii timp de douăzeci de ani şi s-a specializat în neuro-ofhalmologie.
“Am crezut că scrierea de poezii este poate o boală a copilăriei ca scarlatina şi vărsatul de vânt sau am crezut că nu mai pot scrie poezii în limba maternă fiind departe de România, iar limba ebraică am înăţat-o prea tardiv.”. “Dar într-o dimineaţă pe malul Mării Tiberiadelor a venit sfioasă la prima întâlnire cu mine o poezie în limba ebraică. M-am simtit o nouveau riche în ebraică!”. De atunci a continuat Riri Manor să scrie şi să publice poezii în  limba ebraică. În zilele grele ale sfârşitului de regim în România, în Decembrie 1989 a publicat în cel mai răspândit ziar din Israel un articol despre poezia română de protest şi a tradus şi publicat acolo poezii contra regimului scrise de Ana Blandiana, Mircea Dinescu şi  Marin Sorescu. În Februarie 1990, a revenit în România cu ajutoare medicale şi a organizat timp de câţiva ani trimiterea a 80 de orbi la operaţii în Israel şi specializări de medici acolo. În Ianuarie 2000, a publicat la  editura israelianp de prestigiu “Sifriat Hapoalim” prima sa carte de versuri în ebraică. Aceasta carte s-a bucurat de foarte mult succes în Israel unde au apărut trei ediţii. După revenirea în România cu ajutoare medicale, a reînceput să citească literatură în limba română şi, după 40 de ani întrerupere, în anul 2000, a publicat  cartea “Privind” la editura “Du Style”.
”Mă simt emoţionată, fericită şi mândră să îmi  reîntorc poezia în ţara care mi-a dăruit atâtea ore frumoase, atâţia prieteni  dragi şi comoara literaturii şi culturii sale”. Între 2000 şi 2013, a publicat încă trei cărţi de poezie în România: două   la editura “Paralela 45″, “Save As…”(2007) şi “Pestriţ”(2010), şi o a patra carte de poezie  la editura “Tracus Art”, în 2013, intitulata “Încă”, premiată de Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România-APLER. De asemenea, a publicat poezii şi povestiri în “România literara”, “Apostrof”, “Ramuri”, ”Luceafărul”, “Convorbiri literare”, “Poezia”, “Vatra”, “Dacia literară”.  A  publicat şi: ”Un an de la moartea lui Sesto Pals“ în “Ziua”, cronică literară despre cartea lui Varujan Vosganian “Cartea şoaptelor” în ziarul israelian Ha Aretz şi în “Luceafărul”, precum  şi articole în “Observatorul cultural”. A înfiinţat o asociaţie de promovare reciproăa a literaturii române şi israeliane în cele două ţări.
A tradus împreună cu Ioana Ieronim cartea de poezii “Sherezada” din ebraică în română, care apărută la Editura ICR. A tradus în ebraică  împreună cu Ella Blass cartea lui Cezar Petrescu “Fram ursul Polar” şi a iniţiat şi redactat –  la împlinirea a douăzeci de ani dela schimbarea regimului în România – apariţia unui număr festiv dedicat României al revistei Uniunii Scriitorilor din Israel –  “Moznaim”. Acest număr a fost alcătuit în intregime din fragmente traduse în ebraică, selecţionate din  literatură romană contemporană, ediţie specială distribuită tuturor scriitorilor din Israel, iar ca o consecinţă articolul de fond al suplimentului de cultură al cotidianului Ha Aretz a fost  dedicat acestei ediţii special a Moznaim, precum şi literaturii române.
Regretata Irina Mavrodin a tradus cartea “Pestriţ” în limba franceză şi volumul a apărut la Editura “L-Harmattan”, în Franţa, în 2012, fiind printre cărţile care au reprezentat România, în 2013,la “Salon Du Livre” la Paris. În afară de franceză, poeziile scrise de Riri Syliva Manor au mai fost traduse în engleză, arabă, italiană, germană, rusă, albaneză, greacă. A primit Premiul Blaga, în 2001, şi Medalia şi Premiul Şafran. în 2012. A participat de la început la ediţiile Festivalului  Internaţional de literatură de la Neptun şi a organizat, de fiecare dată, venirea unei delegaţii importante de scriitori israelieni ca şi prima vizită a lui Amos Oz în România. E membră a PEN International România şi a Uniunii Scriitorilor din România şi din Israel. În prezent, lucrează la o carte de proză scurtă în limba  română şi, de asemenea, o carte nouă de poezii, în curs de apariţie, în ebraică, în Israel. Cronici literare despre poezia sa au scris în România: Marin Mincu, Mircea Martin, Gheorghe Grigurcu, Nora Iuga, Ioan Groşan. Al Cistelecan, Irina Mavrodin, Gabriel Coşoveanu, Camelia Leonte, Petre Ciobanu, Daniela Firescu, Rodica Amel, Eugenia Ţarălungă.

Călin-Andrei Mihăilescu este autor tetralingv şi profesor de literatură comparată, teorie critică şi studii hispanice la Western University (London, Ontario, Canada). Cele mai recente cărţi: Happy New Fear! (Bucureşti, 2011), Poezoo (Bucureşti, 2011), Foarţă-n faţă (coord., Timişoara, 2012), Literary Theory and the Sciences (coord., Budapesta, 2014) Rereading Faces. Festschrift Matei Călinescu (coord., Bloomington, 2015). Coordonează The Romanian Literature and Culture Encyclopedia (Londra). În stare de iminentă apariţie: O lume astrocentricăDeunamor şi, coordonate, două volume de poezii ale lui Nino Stratan (Criminalii şi crinii şi La umbra Greciei în floare) şi unul al  Ninei Cassian (The Avantgarde Doesn’t Die, Less Surrender). În pregătire:Freelogy ([i] The Book of Points. A Ballet of Ricochets; [ii] Langue, Out on Parole; [iii] Erosophy; [iv] Time, Again). A publicat, în engleză, franceză, română şi spaniolă proză, poezie, eseu şi articole pe diverse teme de literatură comparată, filosofie, teorie critică şi literară, estetică, hispanistică, literaturi naţionale (engleză, americană, franceză, română…), semiotică, istoria artei, istoria religiilor, mistică, magie, film, teorie lingvistică şi gîndire socio-politică.

Ioan Matiuţ (născut la 18 decembrie 1956 în Chişineu Criş, judeţul Arad) este scriitor, jurnalist şi editor. Absolvă cursurile Universităţii „Aurel Vlaicu”, Facultatea de Jurnalism. Are o prezenţă accentuată în viaţa culturală a Aradului: lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lansări de carte, articole în presa locală. Este redactor şef la MONITORUL CULTURAL, redactor la revista ARCA şi conduce Editura MIRADOR unde publică volume ale unor scriitori valoroşi. Poeziile lui sunt traduse în engleză, franceză, germană, sârbă, slovenă, arabă, italiană, spaniolă şi maghiară. Ca poet, primeşte premii din partea Uniunii Scriitorilor, Asociaţiei Presei Literare şi a Editurilor din Romania (A.P.L.E.R.) precum şi a revistelor Convorbiri Literare şi Semne. A publicat 8 volume proprii de poezie şi apare într-o serie de antologii din ţară şi străinătate.

Ion Mureşan s-a născut la 9 ianuarie 1955, Vultureni, judeţul Cluj. Este poet şi publicist.
A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei „Echinox”. După absolvire devine membru al cenaclului „Saeculum” din Beclean. Între anii 1981 şi 1988 a fost profesor de istorie în comuna Strâmbu. Din 1988 devine redactor la revista „Tribuna” din Cluj. În prezent este publicist comentator la un ziar clujean şi redactor-şef al revistei „Verso” din Cluj. A debutat cu poezie în revista „Cutezătorii” (1968). În 2005 a fost invitat în Franţa în cadrul programului „Les Belles Étrangères”.Cărţi de poeme:“Cartea de iarnă”, Editura Cartea Românească, 1981-Premiul pentru debut al USR; “Poemul care nu poate fi înţeles”, Editura Arhipelag, 1993- Premiul pentru poezie al USR; “Le mouvement sans coeur de l’image”, traducere în franceză de Dumitru Ţepeneag, Belin, 2001; “Paharul / Glass / Au fond de verre”, cu desene de Ion Marchiş, traduceri de Virgil Stanciu şi Dumitru Ţepeneag, Baia Mare, Fundaţia Culturală „Archeus” & Scriptorium, 2007; “Zugang verboten / Acces interzis, Büroarcrasch”, Viena, 2008, tradusă în limba germană de Ernest Wichner. Eseuri: “Cartea pierdută – o poetică a urmei”, Editura Aletheia, 1998. Antologii:“Antologia poeţilor tineri” (antologie de George Alboiu), Editura Cartea Românească, 1982; “Antologia poeziei române de la origini până azi”(antologie de Dumitru Chioaru şi Ioan Radu Văcărescu), Editura Paralela 45, 1998; “Poezia română actuală”, vol. I (antologie de Marin Mincu), Editura Pontica, 1998; “Antologia poeziei generaţiei ‘80” (antologie de Alexandru Muşina), Editura Aula, 2002. “cartea Alcool” (Editura Charmides, Bistriţa, 2010) a câştigat Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Cartea de Poezie a anului 2010, Premiul revistei Observator cultural şi Premiul Radio România Cultural.
A fost tradus în diverse antologii de poezie românească apărute în Italia, Franţa, Germania, Ungaria, SUA, Marea Britanie şi în volum în limbile franceză, germană şi engleză: Le mouvement sans coeur de l’image, traducere de Dumitru Ţepeneag, Paris 2000, Acces interzis! Zugang verboten!, Büroarcrasch, Viena 2008 (ediţie bilingvă); The Book of Winter and Other Poems, University of Plymouth Press, Plymouth 2011.

Tiberiu Neacşu (n. 1981, Timişoara) a absolvit Facultatea de Litere la Craiova, urmând apoi cursuri de masterat, încheiate cu o lucrare despre poezia lui Ion Barbu. A debutat, ca urmare a câştigării concursului „Porni Luceafărul”, cu volumul „Nebuna” (2000). A doua sa carte a apărut, după o lungă pauză, la Editura Tracus Arte: „Acrobat în zece paşi” (2013).

Iulia Pană s-a născut la Constanța [1965].A urmat studii de comunicare și relații publice, cu  master în comunicare și publicitate (SNSPA, București), absolventă a Facultătii de Arte și a masterului în arte vizuale [Universitatea Ovidius, Constanţa]. Scrie poezie, teatru, scenarii tv și de scurt metraj, expune lucrări de pictură, fotografie și  performing/ videoart. A fost redactor al revistei Tomis și asistent universitar la Facultatea de Jurnalism a Universităţii Andrei Șaguna din Constanta. Este jurnalist cultural de televiziune din 1993. Fondatoare a evenimentelor de  artă   marca  “KULTurale/Mecanici poetice”. Membră a Uniunii Scriitorilor din România /  Uniunii Jurnaliștilor Profesioniști din România / Uniunii Artiștilor Plastici Constanța. Cărți publicate: 1996, “Imagine simplă”, poezii, Ed. Atlas, Bucureşti, 1998, “Statuia zilei de mâine XXLove”, poezii, Ed. DuStyle Bucureşti, 2003 “Noaptea Scorpion”, poezii, Ed. DuStyle Bucureşti,  2000, “Noaptea Scorpion”, poezii, e-book, Ed. Liternet Bucureşti,  2008, “Contrasecunde”, poezii, Ed. Brumar, Timişoara, 2013,  “Rigla de Aer”, poezii, Ed.Tracus Arte, București, 2015,  „Ebony bones”, e-book, antologie de poezie în limba engleză, în traducerea lui Adrian G. Sahlean Ed. Amazon.com, 2015, „Ebony bones/Oase de ebonită” , antologie de poezie bilingvă română- engleză, în traducerea lui Adrian G. Sahlean Ed. Prospero Press USA. Premiul de Poezie USR Filiala Dobrogea 2003 pentru cartea “Noaptea Scorpion” Ed. DU Style,  Bucureşti;2003. Premiul de Poezie USR Filiala Dobrogea 2013 pentru cartea “Rigla de Aer”, Ed. Tracus Arte, Bucuresti,  2013. Participare la Bienala de Poezie Liege,  Belgia, 2003. Paricipare la Târgul de carte Expo Book America 2014 – New York –USA.

Cosmin Perţa, poet, prozator, eseist, s-a născut în 1982, în localitatea Vişeu de Sus, Maramureş.

A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea din Cluj. Masterat şi doctorat în literatură la Universitatea Bucureşti. A publicat volumele de versuri: Zorovavel, Ed. Grinta, 2002, Santinela de lut, Ed. Vinea, 2006, Cântec pentru Maria, Ed. Vinea, 2007, Bătrânul, o divină comedie, Ed. Charmides, 2009, Fără titlu, Ed. Paralela 45, 2011. De asemenea, a publicat romanul Întâmplări la marginea lumii, Ed. Cartea Românească, 2007, volumul de proză Două povestiri, Ed. Tracus Arte, 2010, eseul Introducere în fantasticul de interpretare, Ed. Tracus Arte, 2011 şi monografia Radu G. Ţeposu, rafinament şi intuiţie, Ed. MNLR, 2012. La volumele sale există la ora actuală peste 200 de referinţe în presa culturală din ţară şi din străinătate.

Nicoleta Popa (n. 1973) a absolvit Facultatea de Ştiinte Administrative şi ale Comunicării, specializarea jurnalism. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România din anul 2003.  A colaborat la ziarul Ora şi la mai multe reviste, printre care amintim: Calende, Argeş, Luceafărul, Contrapunct, Interval. A publicat volumele: Autorul este plecat în week-end (Editura Calende, Piteşti, 1997), Egoismul de rigoare (Editura Paralela 45, Piteşti, 2001), Animal de povară (Editura Paralela 45, Piteşti, 2007), desemnat de filiala din Piteşti a Uniunii Scriitorilor din România drept cea mai bună carte de poezie a anului, Fragmente din inima mea (Editura Brumar, 2009) şi Solitudinea e ţara mea (Editura Adenium,2014) şi este prezentă în antologiile Urmaşele lui Novalis (Editura Bărbulescu, Munchen, 1999) şi Arheologie generală (Editura Paralela 45, 2000). În anul 2015 a primit Premiul de Excelenţă în Cultură (secţiunea literatur) decernat de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Argeş.

Bogdan O. Popescu s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989 Liceul “Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul “Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească, 2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, “Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011). În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă “Viață de aruncat” la editura Polirom.   A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie “Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească “Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002. În anul 2012 a beneficiat de o rezidență literară acordată de ICR New-York, la Ledig House, Omi Art Residence, NY, fără de care Cartea Dragostei nu ar fi existat.

Simona Popescu (n. 1965) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti unde în prezent este şi lector universitar. A obţinut două premii naţionale pentru volumul de poezie de debut: „Xilofonul şi alte poeme”(1990). Este prezentă cu poezie în numeroase antologii din străinătate. Romanul Exuvii (1997), foarte bine primit de critică şi de public, a devenit un „clasic” al literaturii postmoderne române, primind Premiul pentru roman al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti şi fiind tradus pînă acum în limbile poloneză, maghiară, dranceză şi germană. Simona Popescu s-a dedicat şi eseisticii scriind două volume despre poezia ultimului mare poet suprarealist român, Gellu Naum. Cea mai recentă carte publicată: „Exuvii”, roman, ediţia a V-a, Editura Polirom, 2011.

Florin Dan Prodan. Născut în Suceava, în 1976. Este absolvent al Facultăţii de Litere, specializarea română-engleză, Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava (1999). Studii postuniversitare de literatură comparată (1999-2001), Universitatea “Al.I.Cuza” din Iaşi. Fondator şi coordonator al cenaclului sucevean Zidul de Hârtie, din 2008 pînă în prezent. A publicat volumele de poezie Pe scurt, editura T, Iaşi,  2005, On the road. Poeme de călătorie, Shambhala Press, Kathmandu, Nepal, 2012, Poem pentru Ulrike, Vinea, 2013, Poeme și note informative despre eroi și morminte, Zidul de Hârtie, 2014. Poemele sale au fost traduse în engleză, germană, spaniolă, coreeană, poloneză și ucraineană. Este curator al rezidenței artistice internaționale de la Borsec și director al festivalului Inside Zone. Ca artist a realizat și expus instalații multimedia în galerii din țară și străinătate.

Octavian Soviany s-a născut la 23 aprilie 1954 la Braşov. Licenţiat al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, secţia de română-spaniolă. Doctor în filologie, specializarea literatură română. A publicat poezie, proză, critică literară, teatru. Laureat a numeroase premii literare. La Editura Cartea Românească a publicat volumele de poezie: Provincia pedagogică (1996) şi Dilecta (2006), iar în anul 2011, romanul Viaţa lui Kostas Venetis, urmat în 2012 de Arhivele de la Monte Negro. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1995. Este câştigătorul Premiului “Cartea de Poezie a anului 2014” pentru volumul „Călcâiul lui Magellan”, Editura Cartea Românească.

Amelia Stănescu s-a născut la 22 iunie 1974, în Constanţa. Este licenţiată în Filologie (1997) şi în Drept (2007). Din anul 2006, este doctor în domeniul Filologie. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea (2000), Filiala Bucureşti, Secţia Poezie (nov., 2013). Debutează editorial în anul 1993, cu volumul de versuri Căutători de cuvinte, după care urmează volumele: Doar mie mi-e frică (1999), Versuri/ Gedichte (1999), Poeme/ Poemi (2001),  Exaltata juxta aquas (2004), Mecanica firii (2005) – Premiul „Cartea de poezie a anului 2005”, acordat de Filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România; „Premiul pentru Poezie” al Editurii Ex Ponto, (Constanţa, 2005);  Aşternuturi de ploaie/ Couvertures de pluie (Brumar, 2012) – „Premiul pentru Poezie”, acordat de USR, Filiala Dobrogea; I meccanismi dell’essere, versiune în limba italiană a volumului Mecanica firii (Ex Ponto, 2013; trad. Lucia Tarase); Aşternuturi de ploaie/ Mantos de lluvia (Brumar, 2013; traducere în limba spaniolă: Mario Castro Navarrete); Metafora de urgenţă (portrete şi interviuri literare, Zona Publisher, 2014); Babilon. Premeditarea (volum de poeme scris împreună cu Petru M. Haş, Zona Publisher, 2015).

Publică poezie, interviuri, traduceri în reviste din ţară şi străinătate: Ex Ponto – Text/ Imagine/ Metatext (Constanţa); Poesis (Satu Mare); Zona Literară (Iaşi); Poezia (Iaşi); Luceafărul de dimineaţă (Bucureşti), Archenoah (Munchen); Observator Munchen (Germania); Lumina Lină/ Gracious Light (New York); Trilce (Chile); World literature (China) ş.a.  Coordonator al Festivalului Primăvara Poeţilor/ Le Printemps des Poètes (Constanţa, 2007-2011). Fondator şi coordonator (alături de poeta Iulia Pană) al proiectului Mecanici Poetice (2012-2013), co-organizator (alături de jazzmanul Corneliu Stroe) al serilor de  BlueJazz & Poetry la Constanţa.

Adrian Suciu – Născut la 21 decembrie 1970, Năsăud. Absolvent de Litere la Cluj şi de tot felul de cursuri, școli și stagii postuniversitare şi de perfecţionare prin ţară şi peste graniţe. De-a lungul vremii, într-o poeticească succesiune, a schimbat tot felul de meserii şi funcţiuni încercând să performeze în fiecare dintre ele, cu bănuiala că din literatură nu se poate trăi decât prost: miner, electrician, bişniţar, profesor, ziarist, tehnician maseur, consilier de imagine, funcţionar parlamentar, funcționar guvernamental.  Evident, lista va continua. Cărţi publicate: E toamnă printre femei şi în lume, versuri, Ed. Echinox, Cluj, 1993;Singur, versuri, Ed. Euphorion, Sibiu, 1996; Nopţi şi zile, versuri, Ed. Arhipelag, Târgu Mureş, 1999; Din anii cu secetă, versuri, Ed. Grinta, Cluj, 2005; Sex cu femei, roman, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2008; Viaţa fără urmări, versuri, Ed. Brumar, Timişoara, 2010;Mitologii amînate, versuri, Ed. Herg Benet, București, 2011; Un roman de rahat, roman, Ed. Tritonic, București, 2013; Profetul popular, versuri, Ed. Tracus Arte, București, 2015. Prezent în numeroase antologii literare în ţară şi străinătate, cărora nu a fost curios să le facă o inventariere exhaustivă. Tradus în ebraică, engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, occitană și tot felul de alte limbi.  În calitate de câştigător a tot felul de premii literare, inclusiv unele acordate de USR, ceea ce reprezintă cireașa de pe tort, cere oficial și degeaba o subvenție de la Ministerul Culturii pentru acoperirea costurilor de depozitare a nenumăratelor diplome lăsate deja prin testament statului român. În calitate de editor și președinte alAsociației Culturale Direcția 9 a publicat o grămadă de cărți de poezie mișto ale altora și a organizat tot felul de evenimente literare la care nu s-a scorojit varul pe pereți de plictiseală. Restul e istorie…

Robert Şerban s-a născut în Turnu Severin, la 4 octombrie 1970. Trăieşte în Timişoara. Este scriitor, jurnalist, editor şi om de televiziune. Ca scriitor, a debutat, în 1994, cu volumul de poezie Fireşte că exagerez (Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România). Au urmat Odyssex (poezie, 1996), Piper pe limbă (interviuri, 1999, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Pe urmele marelui fluviu / Auf den Spuren des grossen Stroms (coautor, împreună cu Nora Iuga, Ioan Es. Pop, Werner Lutz şi Kurt Aebli, poezie şi proză, 2002),Timişoara în trei prieteni (coautor, împreună cu Dan Mircea Cipariu şi Mihai Zgondoiu, poezie, 2003, Premiul revistei Poesis), Cartea roz a comunismului (memorialistică, coautor, 2004), A cincea roată (interviuri, 2004, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Barzaconii / Anus dazumal (proză, 2005), Cinema la mine-acasă (poezie, 2006, Premiul revistei Observator cultural pentru cea mai bună carte de poezie din 2006, Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor, nominalizată la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România şi la Premiul de poezie al revistei “Cuvântul”), Athenee Palace Hotel (coautor, împreună cu Alexander Hausvater, teatru, 2007, piesă montată de către Teatrul Naţional din Timişoara), Ochiul cu streaşină(publicistică, 2007), O căruţă încărcată cu nimic/ Ein karren beladen mit nichts (coautor, împreună cu Ioan Es. Pop şi Peter Sragher, poezie, 2008), Moartea parafină (poezie, 2010, Premiul revistei Luceafărul de dimineaţă, nominalizată la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România), Naraţiunea de a fi. Robert Şerban în dialog cu Şerban Foarţă (memorialistică, 2013),Gura păcătosului. Dialog cu Valeriu Armeanu (interviu, 2014). În 2009, i-a apărut, în Germania, volumul de poezie Heimkino, bei mir (Pop Verlag), în 2010, în Serbia, volumul bilingv Биоскоп у мојој куђи/ Cinema la mine-acasă (Meridijani), în 2012, în Ungaria, volumul de poezie Illatos koporsó (L’Harmattan).

Grigore Șoitu s-a născut la 29 decembrie 1971 în Constanţa. În prezent este freelancer (web developer) şi administrator al următoarelor situri/bloguri culturale: usrpoezie.ro (websitul USR – Filiala Bucureşti Poezie), getyourip.ro (blogul Institutului Polonez din Bucureşti), bulandra.ro (websitul teatrului Bulandra), grusr.org (blogul/forumul Grupului pentru reforma Uniunii Scriitorilor din România) şi EcoLiteratura.ro. Debutează în presa literară în anul 1994, în revista “Vatra”. A publicat, în perioada 1994-2008, poeme, recenzii, cronici literare și interviuri în revistele culturale românești (Poesis, Tomis, Vatra, România literară, Amphion) și în Suplimentul de Marți al ziarului Observator de Constanța.  A mai publicat poezie pe blogul literar alternativ Hyperliteratura (2006 – 2007). În anul 2015 a început colaborarea cu Agenţia de Carte ca editorialist. Volume publicate:Anticulinare, Editura Arhipelag, 1996 (premiul POESIS pentru debut); Addenda, Editura Dacia, 2002 (nominalizare la premiul ASPRO pentru experiment); Spam, Editura Brumar, 2007 (nominalizare la premiul Avangarda22); Poeme de stânga, Casa de pariuri literare, 2011; Poemarţi, o antologie marţolie (antologator), Editura Tracus Arte, 2014;Melcoveste, o poveste şi nu prea, Editura Tracus Arte, 2015. Textele sale au fost selectate în următoarele antologii: Poezia română actuală, vol. 1,  Editura Pontica, 1998; Erotica2, Observator, 2002; Salonul ludicilor, Editura Tracus Arte, 2014.

Răzvan Ţupa (n.1975) la Brăila în 1975. Primul său volum publicat în 2001, „fetiş”, a fost distins cu Premiul naţional pentru poezie „Mihai Eminescu” pentru debut.  În 2003, “fetiş – o carte românească a plăcerii” a făcut obiectul unei a doua ediţii revăzute şi adăugite la Editura Vinea. În 2005, a publicat volumul “corpuri româneşti”, la editura Cartea Romanească, iar în 2011 a lansat „poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti”, la Casa de Editură Max Blecher.  Între 2005 şi 2010 a organizat întâlnirile Poeticile cotidianului, iar din septembrie 2010 a lansat Atelierele relaționale, un proiect de încurajare a interacţiunii poetice pornind de la formularea unor principii de poetică relaţională. A participat la festivaluri, ateliere şi lecturi de poezie în Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Cluj Napoca, Sibiu, Buzău, Chişinău şi în străinătate (Banska Stiavnica, Berlin, Bratislava, Budapesta, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv şi Zagreb).  Anul trecut a apărut volumul „Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mişcare la Republica poetica cu Răzvan Ţupa” (Casa de Pariuri Literare), o prezentare detaliată a celor cinci ani de evenimente literare concepute şi adaptate pentru spaţii neconvenţionale. Este membru al Pen Club România şi scrie pe poetic.ro

Maria Răducanu s-a născut la Huşi – Vaslui, pe 3 noiembrie 1967. Urmează studii de vioară, chitară şi de filologie (franceză) la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi şi Universitatea Bucureşti. Între 1984-1993 ia parte la majoritatea festivalurilor şi concursurilor naţionale de jazz, atât în calitate de compozitoare cât şi de interpretă. Din anul 2000 Maria Răducanu devine o prezenţă constantă a concertelor din cluburile bucureştene, impunându-se ca o prezenţă artistică de valoare. În ultimii ani, lansează opt albume, printre care „Pe vale” şi „Lumini” au fost premiate de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi concertează în SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Albania, Elveţia, Polonia, Cehoslovacia, Italia şi Luxemburg. Apare de asemenea pe albume precum „Viaţa lumii” (JAM RECORDS, 2003, alături de Mircea Tiberian Quartet), şi “Rosa Das Rosas” (alături de Mircea Tiberian şi Lisle Ellis). Colaborează cu nume mari din jazzul autohton precum Johnny Răducanu, Mircea Tiberian, Vlaicu Golcea, Sorin Romanescu, Pedro Negrescu, Mihai Iordache, Eugen Nichiteanu, Sorin Terinte, Puiu Pascu, etc.) şi personalităţi ale jazzului mondial ca Maurice de Martin, Jan Roder şi Michael Griener din Germania, Marc Ribot, Chris Dahlgren, Ben Abarbanel-Wolff şi Travis DiRuzza din SUA, Siegfried Kessler şi Malo Vallois din Franţa şi Krister Jonsson din Suedia. La iniţiativa sa, lansează un proiect cu piese muzicale din Rusia, Spania, Italia, Franţa, America de Sud, în duet cu chitaristul de formaţie clasică Maxim Belciug. În aprilie 2010, la invitaţia celebrului muzician american de avangardă  John Zorn, Maria Răducanu înregistrează albumul „Ziori”, alături de chitaristul jazz Marc Ribot. Maria Răducanu este renumită pentru interpretările pieselor Mariei Tănase şi ale altor melodii din folclorul românesc. De asemenea, se face remarcată prin capacitatea de a cânta in diferite dialecte, trecând cu uşurinţă de la cântece de jale şi bucurie la fado portughez.

Mircea Tiberian este unul dintre cei mai cunoscuți jazzmeni români ai ultimelor decenii, pianist, utilizator şi de claviaturi electronice, compozitor şi profesor de jazz, autor de cărţi de specialitate. S-a născut la Cluj, în 1955. Şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la Sibiu, iar în 1975 s-a mutat la Bucureşti. În 1980, a absolvit Conservatorul bucureştean. A cântat, printre alţii, alături de Larry Coryell, Tomasz Stanko, Herb Robertson, Ed Shuller, Nicholas Simion, Adam Pieronczyk, Maurice de Martin, Theo Jorgensmann,Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Dan Mândrilă,Anca Parghel. Printre premiile obţinute de el se numără: Muzicianul Român al Anului (1987); Premiul Uniunii Compozitorilor pentru compoziţie de jazz (1990, 1996, 2000); Premiul pentru Întreaga Activitate Artistică (Asociaţia de Jazz Napocensis, 2001). Discografia sa cuprinde: Magic Bird, Never Ending Story, Working Underground, Alone in Heaven, Hotel of Three Beginnings, Back To My Angel, Eleven, Viaţa lumii şi Trei lumini. Acestora li se mai adaugă patru discuri împreună cu grupul ‘Interzone’, al cărui co-leader este, alături de Maurice de Martin.

Nadia Trohin, născută la Chişinău, fostă solistă a grupului Millenium, a absolvit Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, secţia jazz, clasa maestrului Mircea Tiberian. Anul absolvirii, 2010, este şi cel al debutului în jazz, la Festivalul de Jazz de la Târgu Mureş, unde a obţinut Premiul pentru cea mai bună trupă “Nadia&Friends”. Din 2011 face parte din proiectul „La margine de Bucureşti”, proiect de muzică  românească interbelică şi  jazz, conceput de către Mircea Tiberian din care a rezultat un disc apărut la SoftRecords, în 2011, pentru înregistrarea căruia a colaborat cu contrabasistul Chris Dahlgren şi percuţionistul Maurice de Martin. Muzicienii  de jazz  alături de care a mai cântat: John Betch, Olah Peter, Gyorgy Jeszenszky, George Natzis, Cristian Soleanu, Cătălin Milea, Liviu Butoi, Cătălin Răzvan, Pedro Negrescu, Alex Man, Michael Acker.

Maratonul de Poezie şi Jazz, difuzat în fiecare an de Radio România Cultural!, marchează prin poezie, blues şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor (21 mai 2016), cu un program ce cuprinde nume importante din generaţii şi geografii literare diferite. Recitalurile de poezie vor intra în rezonanţă cu nume importante ale jazz-ului şi blues-ului din România. Maratonul de Poezie şi Jazz promovează câteva dintre cele mai importante voci ale poeziei române contemporane. Prin difuzarea Maratonului de Poezie şi Jazz pe frecvenţele Radio România Cultural sunt promovate mărci stilistice identitare care sunt, multe dintre ele, opere canonice. Maratonul de Poezie şi Jazz a devenit în aceşti ultimi şapte ani un eveniment de referinţă pentru cele două genuri de nişă, Poezia şi Jazz-ul. Este socotit de către mulţi specialişti drept Revelion al Poeţilor şi al Poeziei, un bun prilej de ipoteze şi de certitudini legate de faptul că poezia mai poate funcţiona astăzi ca terapie de salvare sufletească şi chiar socială. Poeţii invitaţi vor avea, fiecare în parte, o lectură din propriile lor poeme de cinci minute, în propria lor lectură şi interpretare. Intrarea este liberă pentru toţi cei care nu au fost cotropiţi de consumism, tabloidizare şi secularizare. Pentru toţi cei care ştiu că într-o ţară normală la cap şi la suflet contează, în primul rând, spiritul şi audienţa de calitate.

Maratonul de Poezie şi Jazz propune o noapte albă de muzică şi poezie prin care să fie promovate valori autentice şi organice deseori umbrite de dictaturile prezentului: consumismul, tabloidizarea aspectelor intime ale vieţii şi obsesia audienţelor cu orice preţ. În fapt, un proiect care să ofere un spaţiu public şi mediatic pentru două genuri de nişă: Poezie şi Jazz.

Organizator: Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti

Co-organizatori: Institutul Cultural Român, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”

Eveniment realizat cu sprijinul: British Council, Institutul Italian de Cultură, Goethe Institut, Ambasada Republicii Coreea, Literature Translation Institute of Korea, Ambasada Franței, Institutul Francez

Parteneri: Teatrul Excelsior, Librăriile Humanitas, Green Hours jazz-cafe, Galeria Romană, Muzeul Municipiului Bucureşti, APLER, Opera Scrisă.ro, Librăria Open Art, Tramvaiul 26, Euro CulturArt, Universitatea Hyperion – Facultatea de Arte, VINARTE

Coproducător: Radio România Cultural

Parteneri media: RFI, Observator Cultural, Știrile TVR, News.ro, TV City, Ziarul Metropolis,  Suplimentul de cultură, LiterNet, Bookaholic, Bookblog, Semnebune, BookHub, Filme şi Cărţi, BookMag, AgenţiadeCarte.ro.,  Contemporanul, Ceașca de cultură, publicația online IQool, LaRevista.ro, Artanumușcă.roonlinegallery.ro, Infinitezimal, Top Business, Piața de Artă.

Proiect co-finanțat de: AFCN – Administrația Fondului Cultural Național

Comentariile au fost inchise!