34 de poeţi, în peste 5 ore neîntrerupte de Maraton de Poezie şi Jazz

8. mai 2014 | De | Categorie: Noutăţi, Recomandari

maratonul-de-poezie-si-jazz-2014Sâmbătă, 17 mai 2014, începând cu ora 21:00, timp de peste 5 ore neîntrerupte, la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (B-dul Dacia, nr.12), va avea loc loc cea de-a VI-a ediţie a evenimentului multiart – Maratonul de Poezie şi Jazz. Evenimentul este inclus în Târgul Naţional al Cărţii de Poezie (ediţia a V-a, 14-18 mai 2014) şi este unul dintre programele culturale importante ale Bucureştiului în cadrul Nopţii Europene a Muzeelor. 34 de poeţi români contemporani, din generaţii şi geografii literare diferite, vor susţine lecturi publice, într-un dialog artistic cu Mircea Tiberian (pian), Nadia Trohin–voce, Cătălin Milea– saxofon. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu şi Ioan Cristescu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizatori: EURO CULTURART, MUZEUL NAŢIONAL AL LITERATURII ROMÂNE DIN BUCUREŞTI, TEATRUL NAŢIONAL DE OPERETĂ “ION DACIAN”. Coorganizatori: APLER, USR Filiala Bucureşti Poezie, Opera Scrisă.Ro. Coproducător: Radio România Cultural. Parteneri media: Cultura, Observator Cultural, AgenţiadeCarte.ro. Proiect cultural finanțat deAdministrația Fondului Cultural Național. “Sunt fericit pentru că a şasea oară consecutiv, împreună cu Ioan Cristescu şi echipa Maratonului, realizăm un nou Revelion al poeziei, blues-ului şi jazz-ului. O ediţie care va fi înregistrată integral de Radio România Cultural şi care va fi difuzată, într-un program special, în vacanţa de vară, alături de alte proiecte de poezie pe care le-am organizat în 2014. Sunt bucuros şi pentru faptul că experţii AFCN au ales să finanţeze acest proiect de excelenţă care aduce, în faţa publicului, în Noaptea Europeană a Muzeelor, două genuri de nişă, Poezia şi Jazz-ul. Sunt convins că Rotonda şi cafeneaua Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti vor fi neîncăpătoare.”, a declarat Dan Mircea Cipariu, iniţiatorul şi coordonatorul proiectului.

Scriitorii care participă la această a VI-a ediţie a Maratonului de Poezie şi Jazz sunt: Adrian Alui Gheorghe, Daniel Bănulescu, Romulus Bucur, Magda Cârneci, Ruxandra Cesereanu, Rita Chirian, Dan Mircea Cipariu, Denisa Comănescu, Ioana Crăciunescu, Tudor Creţu, Ioana Diaconescu, Marian Drăghici, Teodor Dună, Horia Gârbea, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Ion Mureşan, Viorel Mureşan, Cosmin Perța, Nicoleta Popa, Bogdan O. Popescu, Nicolae Prelipceanu, Andra Rotaru, Cornelia Maria Savu, Cassian Maria Spiridon, Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Suciu, Eugen Suciu, Amelia Stănescu, Robert Şerban, Grigore Şoitu, Ion Bogdan Ştefănescu, Pavel Şuşară, George Vulturescu.

Maratonul de Poezie şi Jazz propune o noapte albă de muzică şi poezie prin care sunt promovate valori autentice şi organice deseori umbrite de dictaturile prezentului: consumismul, tabloidizarea aspectelor intime ale vieţii şi obsesia audienţelor cu orice preţ. În fapt, un proiect care oferă un spaţiu public şi mediatic pentru două genuri de nişă: Poezia şi Jazz-ul.

Maratonul de Poezie şi Jazz este organizat de EURO CULTURART (preşedinte: Dan Mircea Cipariu), Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (director: Ioan Cristescu), Teatrul Naţional de Operetă “Ion Dacian” (director general: Alina Moldovan). Coorganizatori: Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER),Uniunea Scriitorilor din România- Filiala Bucureşti Poezie, Opera Scrisă.Ro- societate de gestiune a drepturilor de autor. Proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Maratonul de Poezie şi Jazz se bucură de parteneriatul media şi de coproducţie oferit de Radio România Cultural (producător : Anamaria Spătaru) şi de parteneriatele media ale săptămânalelor Cultura, Observator cultural şi www.agentiadecarte.ro. Coordonatorii proiectului sunt Dan Mircea Cipariu, Ioan Cristescu. Proiect cultural în cadrul Târgului Naţional al Cărţii de Poezie, ediţia a V-a, 14-18 mai 2014 – www.tncp.ro .

Blogul Maratonului: www.poezie-jazz.blogspot.com

PROGRAM MARATON

21.00 -21.05 – Intro muzica Mircea Tiberian

21.05-21.08 – intro maratonDan Mircea Cipariu

21-08-21.10 – intro prezentare Ion Mureşan (DMC)

21.10-21.15 – lectură Ion Mureşan

21.15-21.17 – intro Ruxandra Cesereanu (DMC)

21.17-21.22 – lectură Ruxandra Cesereanu

21.22-22.24- intro Nicolae Prelipceanu (DMC)

21.24-21.29 – lectură Nicolae Prelipceanu

21.29-21.31 – intro Denisa Comănescu (DMC)

21.31-21.36 – lectură Denisa Comănescu

21.36-21.38 – intro Eugen Suciu (DMC)

21.38-21.43 – lectură Eugen Suciu

21.43-21.45 – intro Ioana Crăciunescu (DMC)

21.45 -21.50 – lectură Ioana Crăciunescu

21.50-22.00 – moment muzical Mircea Tiberian, Nadia Trohin şi Cătălin Milea

22.00-22.02 – intro Adrian Alui Gheorghe (Ioan Cristescu)

22.02-22.07 – lectură Adrian Alui Gheorghe

22.07-22.09 – intro Ion Bogdan Ştefănescu (IC)

22.09-22.14 – lectură Ion Bogdan Ştefănescu

22.14-22.16 – intro Cassian Maria Spiridon (IC)

22.16-22.21 – lectură Cassian Maria Spiridon

22.21-22.23 – intro Magda Cârneci (IC)

22.23-22.28 – lectură Magda Cârneci

22.28 – 22.30 – intro Bogdan O. Popescu (IC)

22.30 – 22.35 – lectură Bogdan O. Popescu

22.35-22.37 – intro Pavel Şuşară (IC)

22.37-22.42 – lectură Pavel Şuşară

22.42- 22.44- intro George Vulturescu (IC)

22.44-22.49 – lectură George Vulturescu

22.49-23.00 – moment muzical Mircea Tiberian, Nadia Trohin şi Cătălin Milea

23.00-23.02 – intro Daniel Bănulescu (DMC)

23.02-23.07 – lectură Daniel Bănulescu

23.07- 23.09 – intro Florin Iaru (DMC)

23.09 – 23.14 – lectură Florin Iaru

23.14- 23.16 – intro Robert Şerban (DMC)

23.16-23.21 – lectură Robert Şerban

23.21- 23.23 –intro Ioan Diaconescu (DMC)

23.23-23.28 – lectură Ioana Diaconescu

23.28-23.30 – intro Romulus Bucur(DMC)

23.30-23.35 – lectură Romulus Bucur

23.35-23.37 – intro Cornelia Maria Savu (DMC)

23.37-23.42 – lectură Cornelia Maria Savu

23.42-23.44 – intro Marian Drăghici (DMC)

23.44-23.49 – lectură Marian Drăghici

23.49-24.00 – moment Mircea Tiberian

00.00-00.02 – intro Horia Gârbea (DMC)

00.02-00.07 – lectură Horia Gârbea

00.07-00.09 – intro Liviu Ioan Stoiciu(DMC)

00.09-00.14 – lectură Liviu Ioan Stoiciu

00.14-00.16 – intro Ioan Matiuţ (DMC)

00.16-00.21 – lectură Ioan Matiuţ

00.21-00.23 – intro Andra Rotaru (DMC)

00.23-00.28 – lectură Andra Rotaru

00.28-00.30 – intro Viorel Mureşan (DMC)

00.30-00.35 – lectură Viorel Mureşan

00.35-00.37 – intro Nicoleta Popa (DMC)

00.37-00.42 – lectură Nicoleta Popa

00.42-00.44 – intro Teodor Dună (DMC)

00.44-00.49 – lectură Teodor Dună

00.49-01.00 – moment Mircea Tiberian

01.00-01.02 – intro Rita Chirian (IC)

01.02-01.07 – lectură Rita Chirian

01.07-01.09 – intro Adrian Suciu (IC)

01.09-01.14 – lectură Adrian Suciu

01.14-01.16 – intro Amelia Stănescu (DMC)

01.16-01.21 – lectură Amelia Stănescu

01.21-01.23 – intro Tudor Creţu (DMC)

01.23-01.28 – lectură Tudor Creţu

01.28-01.30 – intro Grigore Şoitu (DMC)

01.30-01.35 – lectură Grigore Şoitu

01.35-01.37 – intro Cosmin Perţa(IC)

01.37-01.42 – lectură Cosmin Perţa

01.42-01.44- intro Dan Mircea Cipariu (IC)

01.44-01.49 – lectură Dan Mircea Cipariu

01.49-01.50 – FINAL

Adrian ALUI GHEORGHE s-a născut la 6 iulie 1958, în localitatea Grumăzești, judeţul Neamț. Doctor în Filologie, din anul 2004, cu teza “Tinerețe fără bătrînețe și sentimentul tragic al timpului”. Fondator şi director al revistei de cultură „Antiteze” în perioada 1996 – 2007. Director şi fondator al revistei de cultură, arte, atitudini „Conta”, din anul 2010. Autor a mai multor volume de versuri, între care: „Ceremonii insidioase” (1985), „Poeme în alb – negru” (1987), „Intimitatea absenței” (1992), „Cîntece de îngropat pe cei vii” (1993), „Fratele meu, străinul” (1995), „Supraviețuitorul și alte poeme” (1997), „Complicitate” (1998), „Îngerul căzut” (2001), “Gloria milei” (2003), „O dramă la vînătoare. Antologie de poezie”, (2008), „Paznicul ploii” (2010), „Cucuta” (2011). Traduceri în limbile franceză, germană, italiană, rusă, engleză, cehă, slovacă, maghiară, arabă, suedeză.  A primit mai multe premii naţionale şi internaţionale, între care Premiul Uniunii Scriitorilor din România, pentru anul 2001, pentru volumul de poezie “Îngerul căzut”, de şapte ori a primit premiul Filialei Iaşi a USR, Premiul Festivalului de literatură româno-canadian « Ronald Gasparic » (2008),  Premiul „Balcanica” al poeţilor din Balcani, Brăila, 2010 etc. În prezent este directorul Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” Neamţ. Trăieşte la Piatra Neamţ.

Daniel Bănulescu (n. 31 august 1960) este unul dintre cei mai importanți scriitori români de azi, membru al generației 90. A debutat în anul 1993 cu volumul de poeme „Te voi iubi pân’ la sfârşitul patului”, Editura Cartea Românească. Alte volume de poezie: „Ce bine e să fii Daniel Bănulescu”, „Daniel, al rugăciunii”, „Balada lui Daniel Bănulescu” (toate la Editura Cartea Românească), „În Șerpărie”, Editura Tracus Arte. A publicat romanele „Te pup în fund, Conducător iubit!”, „Cei şapte regi ai oraşului Bucureşti”, Editura Nemira, „Cel mai bun roman al tuturor timpurilor”, Editura Cartea Românească, „Fugi din viaţa ta, revoltătoare şi slută, în cartea mea”, Editura Cartea Românească. Teatru: „Cine câştigat Războiul Mondial al Religiilor? ”, Editura Muzeul Literaturii Române, „Vrei să fii prietenul lui Dumnezeu? ” (Ed. Charmides, 2013). I s-au tradus cărți în mai multe țări din Europa: “Who won the World War of Religions?”, teatru, traducere în limba engleză de către Alistair Ian Blyth. University of Plymouth Press, United Kingdom, “Was schon ist und dem Daniel gefallt”, poezie, traducere în limba germană de către Ernest Wichner. Merz-Solitude Publishing House, Stuttgart, “Ich kusse dir den Hintern, Geliebter Fuhrer!”, roman, traducere în limba germană de către Aranca Munteanu, Edition Per Procura, Wien, Lana, “Schrumpeln wirst du wirste eine exotische frucht sein”, poezie, traducere în limba germană de către Ernest Wichner. Edition Per Procura, Wien, Lana. Diverse poeme şi capitole din romane au fost traduse în franceză, germană, engleză, olandeză, sârbă, cehă, bulgară, italiană, slovacă, macedoneană s.a A obținut burse de creație în Germania, Franța, Austria, Bosnia. Premii: Premiul Academiei Române acordat pentru romanul „Cei şapte regi ai oraşului Bucureşti” (1998), Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti pentru romanul: „Cei șapte regi ai oraşului Bucureşti” (1998), Poetul oraşului Bucureşti, acordat de către Primăria Municipiului Bucuresti pentru cartea de poezie: „Balada lui Daniel Bănulescu” (1997), Premiul pentru „Cel mai bun debut” acordat de către Uniunea Scriitorilor din Romania pentru cartea de poezie: „ Te voi iubi pân’ la sfârşitul patului” (1993). A participat la mai multe festivaluri internaționale de poezie din Europa, dintre care cel mai recent, în 2013, este importantul Festival de Poezie de la Rotterdam, ajuns la cea de-a 44-a ediție, alături de poeți de notorietate ca John Ashbery, Adonis, Ken Babstock, Ilya Kaminsky. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și membru al International Pen Club.

Romulus Bucur s-a născut pe 11 mai 1956, în Arad, România. Predă literatură comparată, studii culturale şi traducere literară la Facultatea de Litere, Universitatea Transilvania din Braşov. Redactor-şef adjunct al revistei de cultură “Arca” (Arad), unde susţine rubrica de cronică de poezie din 1990.Volume de versuri: “Cinci” (cu Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin şi Alexandru Muşina), Bucureşti, Litera, 1982 / republicat de Tracus Arte în 2011; “Greutatea cernelii pe hîrtie”, Bucureşti, Albatros, 1984; “Literatură, viaţă”, Bucureşti, Cartea Românească, 1989; “Dragoste & Bravură”, Timişoara, Marineasa, 1995; “Poetry at Annaghmakerrig” (cu Mircea Cărtărescu), Dublin, Dedalus Press, 1996; “Ditty / Cîntecel”, London, Slow Dancer Press, 1998; “Cîntecel(e). Fast-food Poems”, Braşov – Piteşti, Paralela 45, 1998; “Cărticică pentru pisică”, Braşov, Aula, 2003; “Poeme alese 1975 – 2005”, Braşov, Aula, 2008; “O seamă de personaje secundare”, Bucureşti, Tracus Arte, 2009, Altele: “Poeţi optzecişti (şi nu numai) în anii ’90”, Piteşti, Paralela 45, 2000; “Mihail Sebastian. Monografie”, Braşov, Aula, 2007; “Imaginea de sine a evreului român: Mihail Sebastian şi N. Steinhardt”, Braşov, editura Universităţii Transilvania, 2014.

Magda Cârneci. Poetă, eseistă, prozatoare, Magda Cârneci a debutat cu valul ”generației optzeci”, în interiorul căreia ea a fost nu doar poetă ci și teoreticiană a postmodernismului. După Revoluția din decembrie 1989, Magda Cârneci s-a implicat activ pe scena politică și culturală românească și a ocupat diverse funcții de-a lungul celor peste două decenii trecute de atunci. În prezent, ea este președintă a PEN Club România și profesor asociat la Universitatea Națională de Arte din București. Este deasemenea președintă a Grupului pentru Dialog Social și membră a Parlamentului Cultural European (ECP). Dintre cărțile ei, unele au fost traduse în engleză (Chaosmos, USA, 2006), în olandeză (Chaosmos, Go-Bos Press, 2004) dar mai ales în franceză  (Psaume, 1997; Trois saisons poétiques, 2008, Chaosmos, 2013). Teza ei de doctorat susținută la Paris și intitulată  Artele plastice în România 1945-1989 a fost publicată în românește în două  ediții (2000, 2013) și în franceză (Art et pouvoir en Roumanie 1945-1989, 2007). In 2011, romanul ei FEM a fost nominalizat la patru premii literare naționale (o a doua ediție a apărut în aprilie 2014). In 2013, Magda Cârneci a obținut premiul Opera Omnia al Secției de poezie a Uniunii Scriitorilor din România.  www.magdacarneci.ro

Ruxandra Cesereanu, conferenţiar la Catedra de literatură comparată a Facultăţii de Litere din Cluj. Face parte din staff-ul Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, de la Cluj, în cadrul căruia susţine ateliere de scriere creativă în poezie şi proză. Un singur cer deasupra lor este prima carte de proză realistă a Ruxandrei Cesereanu (cunoscută, pînă acum, ca autoare de proză fantastică şi de autoficţiuni). Dintre volumele de proză ale scriitoarei publicate până acum:Purgatoriile (proză scurtă, 1997), Tricephalos (roman, 2002), Nebulon(proză scurtă, 2005), Naşterea dorinţelor lichide (proză scurtă, 2007), Angelus (roman, 2010). La Editura Polirom a mai publicat eseuri de mentalitate: Decembrie ’89. Deconstrucţia unei revoluţii (2004, 2009), Gulagul în conştiinţa românească. Memorialistica şi literatura închisorilor şi lagărelor comuniste (2005) şi Năravuri româneşti. Texte de atitudine(2007). Dintre volumele de poezie ale Ruxandrei Cesereanu publicate până acum amintim: Zona vie (1993), Oceanul Schizoidian (1998, 2006), Kore-Persefona (2004), Coma (2008). În 2013, a semnat, alături de Marius Conkan, Ţinutul Celălalt, a apărut la Editura Cartea Românească. Cea mai recent carte a sa a apărut în 2013, la Editura Charmides, şi poartă titlul “California (pe Someş)”.

Rita Chirian s-a născut în 1982, a debutat editorial în 2006 cu volumul de poezie „Sevraj”, care a obținut Premiul Național Mihai Eminescu pentru debut. În 2010, publică „poker face”, urmat de „Asperger” (2012). Poezia ei a fost tradusă în engleză, franceză, germană, suedeză etc. și este prezentă în mai multe antologii de literatură din țară și din străinătate.

Dan Mircea Cipariu s-a născut la 7 septembrie 1972 în Bucureşti. Este absolvent al „Şcolii Superioare de Jurnalistică” din Bucureşti şi licenţiat al Universităţii Bucureşti, Facultatea de „Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării”. Debutează în presa literară în 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece în 1999, cu volumul „Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara” (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi în Comitetul Director al USR. În 2013, a fost reales pentru un al treilea mandat preşedinte al Filialei USR Bucureşti-Poezie. În 2007, volumul său de poeme „Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În 2008, a iniţiat şi coordonat proiectul „Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent proiectul „Maratonul de poezie, blues şi jazz”. Între 2011- 2014, de „Ziua Culturii Naţionale”, a iniţiat şi coordonat „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului”. Este fondatorul şi preşedintele Asociaţiei „Euro Culturart”, ce deţine o galerie dedicată tinerilor artişti vizuali din Europa – „Atelier 030202” coordonată de artistul visual Mihai Zgondoiu. Dan Mircea Cipariu este şi un apreciat comentator de artă contemporană, cu cronici apărute în revista “Arta” (revista Uniunii Artiştilor Plastici din România), “Cultura”, “Luceafărul”, “Altitudini” şi AgenţiadeCarte.ro. Este editorul www.agentiadecarte.ro, spaţiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte şi artă. Este preşedintele „Opera Scrisă.Ro”, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său „singurătatea vine pe facebook”, publicat în anul 2012 la Editura „Tracus Arte” din Bucureşti, este considerat de editorul Cosmin Perţa „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 şi nu numai”.

DENISA COMĂNESCU.  Poetă, editoare, traducătoare. Născută în 1954 la Buzău. În 1977 a absolvit Facultatea de Litere, secţia Română-Engleză. Din august 2007 este directorul general al Editurii Humanitas Fiction. Este unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi editori de literatură străină, din mai 2006 coordonează prima colecţie personalizată din România, “Raftul Denisei”. A publicat cinci volume de poezii – “Izgonirea din paradis” (1979), “Cuţitul de argint (1983), “Barca pe valuri” (1987), “Urma de foc” (1999), “Acum biografia de-atunci” (2000); traduceri din poemele ei au apărut în antologii în 15 ţări, în 3 antologii de poezie  în Marea Britanie,un volum în Suedia,în 2 antologii în SUA.  Premii: Premiul USR pentru Debut (1979), Premiul Festivalului Internaţional de la Oradea (1999), Premiul pentru Poezie al revistei literare “Tomis” (1999). Membră: USR (Consiliul USR), Centrul PEN Român (secretară 1990-2005), Fundaţia Culturală Irlandezo-Română (Board), Parlamentul Cultural European.

Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.

Tudor CREȚU (n. 1980) a debutat ca poet cu Dantelăriile Adelei, Mirton, 2001 („de sticlă/ de oglindă/ cât de albi îți sunt dinții/ îmi arătai/ ușoară cum e mărul/ aripa unui pelican/ clintind scaunele/ pe o terasă”). A continuat la Vinea, tot cu poezie: Obiectele oranj, 2005 („wing/ scria pe geaca ei subțire/ c-un roșu aprins sau un roz convingător/ pulsând ca sângele sub unghii”). În 2014, la șase ani de la finalizarea proiectului, publică Fragmente continue. Poeme live (editura Printpress). O carte gata…receptată, cu o crestomație critică adică, fictivă și realistă deopotrivă, la final. („taica şi  maica/ morţii familiei/ atârnând ordonaţi/ precum jaluzelele/ de ceva la fel de alb// depozitul e aproape industrial/aerul rarefiat şi liniştea/ sunt cu adevărat celeste// n-ai ce face/ îşi ating pieptul cu bărbia/ şi atârnă aşa înţepeniţi// uite mamă vezi/ carnea se zbârceşte/ bunicu seamănă c-un peşte afumat”).  Primul roman avea să-i apară în 2008, la Cartea românească, Omul negru, în timp ce 2011 s-a dovedit anul criticii: Developări literare (Editura Universității de Vest din Timișoara), pentru ca în noiembrie să devină primul doctor în literatură și droguri, a se citi Narcoliteratură. Tipologii de narcomani, al UVT. Casete martor, roman, a fost publicat…deunăzi (noiembrie 2013, la Tracus Arte). Și continuă. Să vegheze și capteze, ca o cameră, tot.  În pregătire: 2014, “Jurnal fantasmatic” (CDPL); 2015 “Ca(r)tea cu Ubi”, “Casete martor 2”.

Ioana Diaconescu , poetă, tradu­cătoare, cercetătoare de istorie recentă, jurnalistă. Până în 1993 redactor  la Uniunea Scriitorilor, realizator la Radio Romania Cultural pâna în 2006 cu emisiunile  “Poezie românească” şi “Curs întreg de  poezie românească”, consilier şi cercetător acreditat la Consiliul Naţional Pentru Arhivele Securităţii. Opera poetică: Furăm trandafiri, Bucureşti,1967;  Jumătate zeu, Bucureşti, 1970; Adagio,  Bucureşti, 1973; Taina, Cluj,1976;Amiaza, Bucureşti,1978; Ceaţa, Bucureşti, 1978; Poetica,Bucureşti,1981;  Vârtejul şi lumea, Bucureşti, 1982; Amintiri neverosimile, Bucureşti,1983; Dumnealui, destinul, Bucureşti,1984; Uranus, Bucureşti,1985; Herb, Bucureşti, 1987; Poemul cu părul alb,  Bucureşti,1994; Corp în cădere, Bucureşti,1999; Arcadia, Bucureşti,1999; Caiet căzut pe mere, Bucureşti 2001;Tratat de amintiri neverosimile (colecţia Poeţi români contemporani,ediţie antologică),Bucureşti, 2000; Nusakan, Iasi 2013. În curs de apariţie – versuri inedite VERTIGO ( editura TRACUS ARTE ) şi  MARIN PREDA – UN PORTRET ÎN ARHIVE ( FUNDAŢIA NAŢIONALĂ PENTRU ŞTIINŢĂ ŞI ARTĂ). Ediţii critice: Emil Botta, Scrieri, I-II, prefaţă de Al. Piru, Bucureşti, 1980.  Traduceri: Jovan Strezovski, Tărâmul de la miazăzi, Cluj, 1979; Raul Gomez Garcia, Poeme, Iaşi, 1980 (în colaborare); Ana Kalandadze, Duhul albastru, Cluj,1983 (în colaborare) ;Constantin Stoiciu, Despre farmecul levantin, Bucureşti, 1995; Stephane Mallarme, Divagaţii. Igitur. O lovitură de zaruri, Bucureşti,1997, Heric al VI lea – partea I, în volumul VI şi Antoniu şi Cleopatra, în volumul VII – William Shakespeare ( noua ediţie/ integrala   “Shakespeare pentru mileniul trei”)- Bucureşti, 2013.Cărţi pentru copii: Poveşti mai mari pentru copii mai mici, proză, Bucureşti,1996, Poveste cu un vampir şi două pisici, poveşti, Bucureşti, 2001, Roni cel viteaz şi prinţesa cu ghete, poveşti, Bucureşti 2004.Cărţi de istorie recentă: Scriitori în arhivele CNSAS, Bucureşti, 2012.Monografii muzicale Vasile Moldoveanu, un tenor român pe patru continente, Bucureşti, 2012.Premii – diplome si medalii ( selectiv ):Premiul Perpessicius: Ediţia critică Scrieri vol.I şi II de Emil Botta (Ed.Minerva 1981),Premiul Asociatiei Scriitorilor Bucureşti în 1996 şi respectiv în 2001 pentru volumele pentru copii “Poveşti mai mari pentru copii mai mici” şi “Poveste cu un vampir şi două pisici”, Diploma şi  Medalia Academiei Carpatica – Premiul Femina Diana, Premiul pentru creaţia poetică excepţională, 1997, Nominalizată pentru Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, secţiunea poezie, pentru volumul de versuri Arcadia, Bucureşti, 1999, Nominalizată pentru Premiul Uniunii Scriitorilor pentru volumul “Roni cel viteaz şi prinţesa cu ghete”, Bucureşti 2004, Premiul pentru Poezie  al revistei Convorbiri literare, Iaşi 2012.

Teodor Dună (n.1981) – a absolvit cursurile Facultății de Litere din București. A publicat volumele „trenul de treieșunu februarie”, 2002 (Premiul Național „Mihai Eminescu” Opera Prima), „catafazii”, 2005 – ambele la Editura Vinea, „de-a viul”, 2010 – Editura Cartea Românească. A colaborat, printre altele, cu revistele: România literară, Dilemateca, Vatra, Ziarul de duminică, Time Out, Wespennest, Manuskripte etc. În 2010, beneficiază de o bursă de creație la Akademie Schloss Solitude. Selecţii din poemele sale sunt traduse în germană, franceză, bulgară, suedeză, spaniolă, ungară.

Horia Gârbea s-a născut la 10 august 1962 în Bucureşti. Este doctor în inginerie civilă, cadru didactic universitar. În domeniul literar, a debutat în 1982 cu poezie. Dupã 1989 a avut o activitate intensă de publicist şi autor de literatură. A publicat poezie, proză, teatru, critică literară şi teatrală, eseuri. În total 12 piese reprezentate în România ca şi în Anglia, Franţa și Serbia. Este membru al Uniunii Scriitorilor și al UNITER, al PEN Club România. A tradus în română şi a adaptat pentru scenă numeroase piese din literatura universală de W. Shakespeare, Pierre Corneille, S. I. Witkiewicz, Fernando Arrabal, A.P.Cehov, Dario Fo, Marivaux, etc. A publicat peste 25 de volume de literatură originală și de traduceri. A fost prezent în numeroase antologii de poezie și proză atât în România cât și în alte țări. Textele sale au fost traduse în mai multe limbi europene și asiatice. A obținut numeroase premii literare. Romanul “Căderea Bastiliei” a fost distins cu trei premii nationale în 1998. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie pe anul 1999 şi Premiul Academiei Române pentru dramaturgie – 2001, Premiul „Andrei Bantaș”, acordat de juriul Uniunii Scriitorilor – 2012, pentru volumul Shakespeare – Opere, vol IV, ca traducător, împreună cu George Volceanov și Violeta Popa. Din 20013, este preşedintele Filialei Bucureşti Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România. A reprezentat România la festivaluri internaţionale de literatură. Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler (2004), înălțat la grad de ofițer în 2010.

Ion Mureşan s-a născut la 9 ianuarie 1955, Vultureni, judeţul Cluj. Este poet şi publicist.
A absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (1981). A făcut parte din gruparea revistei „Echinox”. După absolvire devine membru al cenaclului „Saeculum” din Beclean. Între anii 1981 şi 1988 a fost profesor de istorie în comuna Strâmbu. Din 1988 devine redactor la revista „Tribuna” din Cluj. În prezent este publicist comentator la un ziar clujean şi redactor-şef al revistei „Verso” din Cluj. A debutat cu poezie în revista „Cutezătorii” (1968). În 2005 a fost invitat în Franţa în cadrul programului „Les Belles Étrangères”.Cărţi de poeme:“Cartea de iarnă”, Editura Cartea Românească, 1981-Premiul pentru debut al USR; “Poemul care nu poate fi înţeles”, Editura Arhipelag, 1993- Premiul pentru poezie al USR; “Le mouvement sans coeur de l’image”, traducere în franceză de Dumitru Ţepeneag, Belin, 2001; “Paharul / Glass / Au fond de verre”, cu desene de Ion Marchiş, traduceri de Virgil Stanciu şi Dumitru Ţepeneag, Baia Mare, Fundaţia Culturală „Archeus” & Scriptorium, 2007; “Zugang verboten / Acces interzis, Büroarcrasch”, Viena, 2008, tradusă în limba germană de Ernest Wichner. Eseuri: “Cartea pierdută – o poetică a urmei”, Editura Aletheia, 1998. Antologii:“Antologia poeţilor tineri” (antologie de George Alboiu), Editura Cartea Românească, 1982; “Antologia poeziei române de la origini până azi”(antologie de Dumitru Chioaru şi Ioan Radu Văcărescu), Editura Paralela 45, 1998; “Poezia română actuală”, vol. I (antologie de Marin Mincu), Editura Pontica, 1998; “Antologia poeziei generaţiei ’80” (antologie de Alexandru Muşina), Editura Aula, 2002. “cartea Alcool” (Editura Charmides, Bistriţa, 2010) a câştigat Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Cartea de Poezie a anului 2010, Premiul revistei Observator cultural şi Premiul Radio România Cultural.
A fost tradus în diverse antologii de poezie românească apărute în Italia, Franţa, Germania, Ungaria, SUA, Marea Britanie şi în volum în limbile franceză, germană şi engleză: Le mouvement sans coeur de l’image, traducere de Dumitru Ţepeneag, Paris 2000, Acces interzis! Zugang verboten!, Büroarcrasch, Viena 2008 (ediţie bilingvă); The Book of Winter and Other Poems, University of Plymouth Press, Plymouth 2011.

Viorel Mureşan, poet, eseist şi critic literar, s-a născut la  1 aprilie 1953 în localitatea  VICEA, comuna Ulmeni, judeţul Maramureş. A urmat clasele primare în satul natal (1960- 1964), gimnaziul în Someş-Uileac (1964-1968), Liceul Teoretic Cehu-Silvaniei (1968-1972), Facultatea de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca,  secţia Limba şi literatura română – Limba şi literatura rusă (1974-1979).Profesor de limba şi literatura română, „Ion Agârbiceanu” din Jibou, jud. Sălaj Debut absolut în revista ”Amfiteatru”, nr. 1, ianuarie 1972, cu poezie, în paginile pentru elevi. Volume publicate:  Poezie : Scrisori din muzeul pendulelor ( Bucureşti, Ed. Albatros, 1982, ), Biblioteca de os (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1991) Pietrele nimicului (Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1995),  Ramele Nordului (Cluj – Napoca, Ed. Dacia, 1998),  Poeme/ Poèmes (Oradea, Ed. Cogito, 1999),  Lumina absentă (Piteşti, Ed. Paralela 45, 2000),  Ceremonia ruinelor (Cluj – Napoca, Ed. Dacia, 2003),  Sâmbăta lucrurilor  –  antologie de autor cu prefaţă de Gheorghe Perian (Cluj-Napoca, Ed. Limes, 2006),  Buchetul de platină (Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2010,), Soare tăiat cu o foarfecă – antologie de autor, (Ed. Tipo Moldova, 2011), Salonul de toamnă, Buc., Ed. Tracus Arte, 2013). Critică literară, eseu :  Leonid Dimov  –  monografie  (în colaborare cu Traian Ştef), (Braşov, Ed. Aula, 2000), Colecţia de călimări 1, (Zalău,  Ed. Caiete Silvane, 2011), Colecţia de călimări 2, (Zalău, Ed. Caiete Silvane, 2013). Membru al Uniunii Scriitorilor, membru ASPRO.

Cosmin Perţa, poet, prozator, eseist, s-a născut în 1982, în localitatea Vişeu de Sus, Maramureş. A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea din Cluj. Masterat şi doctorat în literatură la Universitatea Bucureşti. A publicat volumele de versuri: Zorovavel, Ed. Grinta, 2002, Santinela de lut, Ed. Vinea, 2006, Cântec pentru Maria, Ed. Vinea, 2007, Bătrânul, o divină comedie, Ed. Charmides, 2009, Fără titlu, Ed. Paralela 45, 2011. De asemenea, a publicat romanul Întâmplări la marginea lumii, Ed. Cartea Românească, 2007, volumul de proză Două povestiri, Ed. Tracus Arte, 2010, eseul Introducere în fantasticul de interpretare, Ed. Tracus Arte, 2011 şi monografia Radu G. Ţeposu, rafinament şi intuiţie, Ed. MNLR, 2012. La volumele sale există la ora actuală peste 200 de referinţe în presa culturală din ţară şi din străinătate.

Nicoleta Popa (n. 1973) a absolvit Facultatea de Ştiinte Administrative şi ale Comunicării din cadrul Universităţii „Constantin Brâncoveanu” din Piteşti, specializarea jurnalism.  Este membră a Uniunii Scriitorilor din România din anul 2003. A colaborat la ziarul Ora şi la mai multe reviste, printre care amintim: Calende, Argeş, Luceafărul, Contrapunct, Interval. A publicat volumele: Autorul este plecat în week-end (Editura Calende, Piteşti, 1997), Egoismul de rigoare (Editura Paralela 45, Piteşti, 2001), Animal de povară (Editura Paralela 45, Piteşti, 2007), desemnat de filiala din Piteşti a Uniunii Scriitorilor din România drept cea mai bună carte de poezie a anului, şi Fragmente din inima mea (Editura Brumar, 2009) şi este prezentă în antologiile Urmaşele lui Novalis (Editura Bărbulescu, Munchen, 1999) şi Arheologie generală (Editura Paralela 45, 2000).

Bogdan O. Popescu s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989 Liceul “Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și conferențiar universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul “Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească, 2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, “Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011). În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă “Viață de aruncat” la editura Polirom.   A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie “Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească “Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002. În anul 2012 a beneficiat de o rezidență literară acordată de ICR New-York, la Ledig House, Omi Art Residence, NY, fără de care Cartea Dragostei nu ar fi existat.

Nicolae Prelipceanu, născut la 10 august 1942. Redactor la revistele: Tribuna (1969-1986) şi Viaţa Românească (1987-1990), redactor-şef adjunct la Luceafărul (1990), secretar al Uniunii Scriitorilor (1990-1992), editor secţia Social a ziarului Cotidianul (de la primul număr până în 1992), consilier şef al Inspectoratului pentru cultură al Municipiului Bucureşti şi Ilfov (1992-1993), redactor la România liberă din 1993, director de programe la Televiziunea SOTI în 1994,  şef secţie Cultură la ziarul România liberă (1994-2006), consilier de stat la Guvernul României (1997), redactor şef al revistei Viaţa Românească din 2006. Scriitor: a publicat peste 20 de cărţi de poezie, proză, interviuri, printre care:  Turnul înclinat, 13 iluzii, Întrebați fumul, de neatins de neatins, Fericit prin corespondență, Dialoguri fără Platon, Tunelul norvegian, Scara interioară, la pierderea speranței, Fantomateca.  Premii ale USR pentru poezie si interviuri. Premiul Național pentru poezie Mihai Eminescu, în 2012.

Andra Rotaru (n. 1980) este autoarea volumelor “Într-un pat sub cearşaful alb”, Editura Vinea, 2005 (Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu – opera prima, 2006; Premiul Iustin Panţa, 2006; Premiul Tudor Arghezi, 2006; Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, 2006), “En una cama bajo la sabana blanca”, Bassarai Ediciones, Spania, 2008, “Ţinuturile sudului”, Editura Paralela 45, 2010.Volumul “Lemur”, Editura Cartea Românească, 2012 (Premiul Tânarul Poet al anului 2012, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori) a fost adaptat de coregraful american Robert Tyree, spectacolul fiind prezentat în New York, Seattle, Portland, Viena, Berlin şi Bucureşti.

Cornelia Maria Savu s-a născut la 4 septembrie 1954 la Vatra Dornei, judeţul Suceava. Absolventă a Facultăţii de Limba şi Literatura Română (seţia română-engleză) a Universităţii Bucureşti în 1977. Autoare a volumelor de versuri: Totem în alb, Editura Albatros 1973, Uraniu, forme şi oameni de zăpadă, Editura Eminescu, 1978, Emblema, Editura Eminescu, 1980, Aventuri fără anestezie, Editura Eminescu, 1983, Semne de viaţă, Editura Eminescu, 1987, Roman cu sertare, Editura Vinea, 2005. Profesoară de limba engleză, editor la Editura Ion Creangă, redactor, şef departament, editorialist, editor senior la cotidianul Curierul naţional şi la revista Cultura. Premiul Nicolae Labiş pentru poezie. Premiul pentru jurnalism cultural al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul pentru jurnalism cultural al Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi Editorilor din România (APLER), Premiul pentru jurnalism cultural al revistei Tomis, Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofiţer conferit de preşedintele României, Premiul pentru poezie al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti pentru volumul Roman cu sertare (2005).

Cassian Maria Spiridon (9 aprilie 1950, Iaşi), poet şi eseist. Absolvent al Institutului Politehnic din Bucureşti. În decembrie ’89 a fost arestat deoarece a organizat şi condus o mişcare împotriva dictaturii comuniste. În primăvara lui 1995 a fondat şi a publicat Revista trimestrială de cultură poetică „Poezia”, care apare de atunci fără întrerupere. Din 1995 este redactor şef al revistei „Convorbiri literare”. Din 1997 este membru în Consiliul USR şi, din 2001, membru în Comitetul Director al USR. Din 2009 este preşedintele USR Filiala Iaşi. Membru al PEN-clubului european.A publicat peste treizeci de volume de poezie, publicistică şi eseu. Deţinător al două premii USR pentru eseu şi al altor premii pentru poezie.Tradus şi publicat în franceză, engleză, germană, spaniolă, italiană, portugheză, suedeză, rusă, finlandeză, polonă, sîrbă, cehă, slovacă, albaneză, arabă, maghiară, chineză, coreeană ş.a. Cetăţean de Onoare al Municipiului Iaşi. Distins prin Decret prezidenţial cu Meritul Cultural în grad de Comandor.

Liviu Ioan Stoiciu. Născut în 19 februarie 1950 la Dumbrava Roşie / Piatra Neamţ: poet, prozator, autor dramatic, eseist şi publicist. A copilărit la Cantonul 248 / Halta CFR Adjudu Vechi şi la Adjud (aici a terminat liceul teoretic în 1967). Din 1990 a venit de la Focşani (unde a locuit din 1975) cu domiciliul stabil la Bucureşti: redactor (şef şi adjunct) la revistele Uniunii Scriitorilor “Contrapunct” şi „Viaţa Românească”. Debut editorial cu versuri: La fanion, 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. A publicat alte volume originale de versuri: Inima de raze (1982), Când memoria va reveni (1985), O lume paralelă (1989), Poeme aristocrate (1991, Premiul Uniunii Scriitorilor), Singurătatea colectivă (1996, Premiul Academiei Române), Ruinele poemului (1997), Post-ospicii (1997), Poemul animal (2000), La plecare (2003), pam-param-pam / adjudu vechi (2006), Craterul Platon (2008), Pe prag / Vale-Deal (2010), Substanțe interzise (2012). Antologii de autor (versuri): Cantonul 248 (2005), Lanțul (2012). Volume de memorialistică / eseu / publicistică: Jurnalul unui martor (1992), Jurnal stoic din anul Revoluţiei, urmat de Contrajurnal (2002) şi Cartea zădărniciei (Convorbiri de sfârşit cu Al. Deşliu & „Inspiraţii” de început) – 2008. Romane: Femeia ascunsă (1997), Grijania (1999), Undeva, la Sud-Est (2001), Romanul-basm (2002). Dramaturgie: Teatrul uitat (2005, Premiul Uniunii Scriitorilor).

Adrian Suciu s-a născut la 21 decembrie 1970, în Năsăud. Absolvent de Litere la Cluj şi de tot felul de cursuri, școli si stagii postuniversitare şi de perfecţionare prin ţară şi peste graniţe. De-a lungul vremii, într-o poeticească succesiune, a schimbat tot felul de meserii şi funcţiuni încercînd să performeze în fiecare dintre ele, cu bănuiala că din literatură nu se poate trăi decît prost: miner, electrician, bişniţar, profesor, ziarist, tehnician maseur,consilier de imagine, funcţionar parlamentar, funcționar guvernamental.  Evident, lista va continua. Cărţi publicate: “E toamnă printre femei şi în lume”, versuri, Editura Echinox, Cluj, 1993; “Singur”, versuri, Editura Euphorion, Sibiu, 1996; “Nopţi şi zile”, versuri, Editura Arhipelag, Târgu Mureş, 1999; “Din anii cu secetă”, versuri, Editura Grinta, Cluj, 2005; “Sex cu femei”, roman, Editura Tritonic, Bucureşti, 2008; “Viaţa fără urmări”, versuri, Editura Brumar, Timişoara, 2010; “Mitologii amînate”, versuri, Editura  Herg Benet, București, 2011; “Un roman de rahat”, roman, Editura Tritonic, București, 2013. Prezent în numeroase antologii literare în ţară şi străinătate, cărora nu a fost curios să le facă o inventariere exhaustivă. Tradus în engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, occitană și tot felul de alte limbi. În calitate de cîştigător a tot felul de premii literare, inclusiv unele acordate de USR, ceea ce reprezintă cireașa de pe tort, cere oficial și degeaba o subvenție de la Ministerul Culturii pentru acoperirea costurilor de depozitare a nenumăratelor diplome lăsate deja prin testament statului român. În calitate de editor și președinte al Asociației Culturale Direcția 9 a publicat o grămadă de cărți de poezie mișto ale altora și a organizat tot felul de evenimente literare la care nu s-a scorojit varul pe pereți de plictiselă. Este primul poet român în viață care are un fun club adevărat, acesta funcționînd sub titulatura Sindicatul Blondelor lui Suciu. Restul e istorie…

Eugen Suciu s-a născut la Arad, la 22 august 1952. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Prima apariţie editorială a fost în anul 1976, în „Caietul debutanţilor”, Editura Albatros. A debutat cu volumul “Bucuria anonimatului” în 1979, pentru care a obţinut premiul de debut al Editurii Albatros. În 1991 îi apare volumul “Cinema Union”, la Universitatea de Artă din Bucureşti. Volumul “Bucuria anonimatului” a fost reeditat în 2011, la Editura Semne (grafică Mircia Dumitrescu), însoţit de un CD (Mircea Tiberian). În 2011, apare volumul de versuri “Motanul”, Editura Cartea Românească (cu traduceri în germană, franceză, engleză de Gerhardt Csejka, Dinu Flămând și Florin Bican). În 2013, pare volumul “Ţeasta”, Editura Tracus Arte.

Amelia Stănescu s-a născut la 22 iunie 1974, la Constanţa. Licenţiată în Litere (1997) şi Drept (2007). Doctor în Filologie (2006). Lector universitar doctor la Universitatea „Spiru Haret” din Constanţa. Titularul cursului de Limba franceză. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea (din iunie 2000), Filiala Bucureşti, Secţia Poezie (nov. 2013). Volume de poezie publicate: Aşternuturi de ploaie/Mantos de lluvia, 2013; Couvertures de pluie/Aşternuturi de ploaie, 2012 (Premiul pentru Poezie al USR, Filiala Dobrogea), Mecanica firii, 2005 (Premiul „Cartea de poezie a anului 2005”, acordat de Filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România; Premiul pentru Poezie al Editurii „Ex Ponto”, 2005), Exaltata juxta aquas (2004), Poeme/Poemi (2001), Doar mie mi-e frică (1999), Căutători de cuvinte (1993) ş.a.Publică poezie, interviuri, traduceri în reviste din ţară şi străinătate: „Ex Ponto – Text/ Imagine/ Metatext” (Constanţa); „Poesis” (Satu Mare); „Zona Literară” (Iaşi); „Poezia” (Iaşi); „Luceafărul de dimineaţă” (Bucureşti), „Archenoah” (Munchen); „Observator Munchen” (Germania); „Lumina Lină/ Gracious Light” (New York) „Trilce” (Chile); „World literature” (China) ş.a. Inclusă în mai mult dicţionare sau antologii. Fondator şi coordonator (alături de poeta Iulia Pană) al proiectului Mecanici Poetice (din 2012). Coordonator al Festivalului Primăvara Poeţilor/Le Printemps des Poètes, Constanţa (2007-2011)

Robert Şerban s-a născut în Turnu Severin, la 4 octombrie 1970. Trăieşte în Timişoara. Este scriitor, jurnalist, editor şi om de televiziune. Ca scriitor, a debutat, în 1994, cu volumul de poezie Fireşte că exagerez (Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România). Au urmat Odyssex (poezie, 1996), Piper pe limbă (interviuri, 1999, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Pe urmele marelui fluviu / Auf den Spuren des grossen Stroms (coautor, împreună cu Nora Iuga, Ioan Es. Pop, Werner Lutz şi Kurt Aebli, poezie şi proză, 2002), Timişoara în trei prieteni (coautor, împreună cu Dan Mircea Cipariu şi Mihai Zgondoiu, poezie, 2003, Premiul revistei Poesis), Cartea roz a comunismului (memorialistică, coautor, 2004), A cincea roată (interviuri, 2004, Premiul filialei din Timişoara a Uniunii Scriitorilor), Barzaconii / Anus dazumal (proză, 2005), Cinema la mine-acasă (poezie, 2006, Premiul revistei Observator cultural pentru cea mai bună carte de poezie din 2006, Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor, nominalizată la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România şi la Premiul de poezie al revistei “Cuvântul”), Athenee Palace Hotel (coautor, împreună cu Alexander Hausvater, teatru, 2007, piesă montată de către Teatrul Naţional din Timişoara), Ochiul cu streaşină (publicistică, 2007), O căruţă încărcată cu nimic/ Ein karren beladen mit nichts (coautor, împreună cu Ioan Es. Pop şi Peter Sragher, poezie, 2008), Moartea parafină (poezie, 2010, Premiul revistei Luceafărul de dimineaţă, nominalizată la Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România), Naraţiunea de a fi. Robert Şerban în dialog cu Şerban Foarţă (memorialistică, 2013), Gura păcătosului. Dialog cu Valeriu Armeanu (interviu, 2014). În 2009, i-a apărut, în Germania, volumul de poezie Heimkino, bei mir (Pop Verlag), în 2010, în Serbia, volumul bilingv Биоскоп у мојој куђи/ Cinema la mine-acasă (Meridijani), în 2012, în Ungaria, volumul de poezie Illatos koporsó (L’Harmattan).

Grigore Şoitu s-a născut în Constanţa, la 29 decembrie 1971. Licențiat în Ştiinţe Juridice şi Administrative (Universitatea din Craiova, 1999). Este programator web şi trăieşte în Bucureşti. Poet și publicist. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România. A publicat, în perioada 1994‑2008, poeme, interviuri și recenzii în revistele : Tomis, Vatra, Poesis și România  literară.  Membru fondator al Asociației Arte&Litere ASALT din Constanța și membru fondator al Cenaclului de Marți, coordonat de criticul literar Marin Mincu. Face parte din Grupul de la Constanța, alături de Mircea Țuglea, Sorin Dinco, Ileana Bâja, Mugur Grosu, George Vasilievici, Dan Mihuț, Marius Pârlogea și Gili Mocanu. A mai publicat cronici literare și interviuri în Suplimentul de Marți al ziarului Observator din Constanța și articole pe teme economice în Ziarul UNU din București. Volume publicate : Anticulinare (Editura Arhipelag, 1996, colecția „Ucenicul vrăjitor“, Premiul POESIS pentru debut) ; Addenda  (Editura Dacia, 2002, colecția „Poeții urbei“, seria „Poeții Constanței“) ; Spam (Editura Brumar, 2007, nominalizat la Premiul „Avangarda 22“), Poeme de stânga (Casa de Pariuri literare, 2011). Texte selectate în antologii : Poezia română  actuală  de Marin Mincu (vol. 1, Editura Pontica, 1998) ; Erotica2 (Editura Observator, 2002).

Ion Bogdan Ștefănescu s-a născut în anul 1969 la Câmpina, începându-şi formarea muzicală la Liceul de Muzică “George Enescu” din Bucureşti. Alături de profesorul Virgil Frâncu a studiat flautul la Universitatea de Muzică din Bucureşti, urmând apoi şi studii post-universitare cu profesorul şi flautistul englez Alexander Murray la Universitatea Urban-Champaign (Illinois, SUA), unde a obținut diploma de Master of Music. În anul 2002, a obţinut titlul de doctor în muzică cu lucrarea „Influenţa tehnicilor şi timbralităţilor arhaice în creaţia secolului XX dedicată flautului”, lucrare ce a fost publicată de către editura Libra în anul 2004 având un alt titlu – „Joc de oglinzi”. De asemenea, Ion Bogdan Ştefănescu a mai publicat la aceeași editură, în anul 2005, şi lucrarea „Istoria flautului”. În afara studiilor amintite, I.B. Ştefănescu şi-a desăvârşit pregătirea profesională sub îndrumarea celor mai de seamă flautişti ai lumii: James Galway, Alain Marion, Wolfgang Schultz și Pierre Yves Artaud. Ion Bogdan Ştefănescu a obţinut numeroase premii şi distincţii: “Meritul Cultural” în grad de Cavaler, medalie conferită de Preşedintele României, 2011; Premiul Revistei Muzica pentru interpretare, 2009; Premiul Uniunii Compozitorilor pentru interpretare – Trio Contraste, 2009; Premiul Uniunii Compozitorilor pentru interpretare solistică (premiu acordat pentru prima dată în iatoria de 100 de ani a Uniunii), 2007; Medalia « Meritul Cultural » conferită de Preşedintele României, 2004; Premiul Clubului Liones pentru cea mai bună interpretare din cadrul seminarului condus de James Galway, Italia, 2003; Premiul « Cella Delavrancea » pentru merite în cultură, 1991; Premiul Conservatorului « George Dima », Cluj, 1987; Premiul I, “Concertino”, Praga, 1986 ; Premiul I, Concursul Naţional de Flaut, Bucureşti, 1985; Diploma de Merit, « G.B.Viotti », Vercelli, Italia,1984. A realizat numeroase CD-uri şi DVD-uri, sute de lucrări pentru Societatea Română de Radiodifuziune și numeroase emisiuni și clipuri pentru TVR Cultural. De asemenea a înregistrat pentru Societăți de Radio din străinătate precum: Deutschlandfunk-Köln, WDR, Société de Musique, Contemporaine Lausanne, Bayeriche Rundfunk, DRS 2, Deuchlandfunk, Hesisscher Rundfunk, Berliner Rundfunk
Ion Bogdan Ştefănescu este prim flautist al Filarmonicii George Enescu din Bucureşti, solist al Filarmonicii “Banatul” din Timișoara şi membru al unor binecunoscute ansambluri de muzică contemporană: Contraste, Profil (membru fondator), Pro Contemporania (membru fondator), iar în anul 2006 a înfiinţat ansamblul Barock Orchestra. Din 2012 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Până în prezent a publicat volumele ”Strigăt înăuntru”, Editura Tracus Arte, 2014, viziunea grafică Mircia Dumitrescu;”Lui”, Editura Tracus Arte, 2013; ”Glasul sângelui”, Editura Tracus Arte, 2012; ”Cuvântul de trecere”, Editura Tracus Arte, 2011; ”Cuşca fără gratii”, Editura Opera Magna, Iaşi, 2010; ”Despre pietre și păsări”, Editura Axa Publishing, Bucureşti, 2006.

Pavel Şuşară s-a născut în localitatea Bănia, judeţul Caraş-Severin, la 29 decembrie 1952. Este critic şi istoric de artă, scriitor. Debutează cu poezie în ,,Almanahul literar”- 1977, iar editorial la editura ,,Crater”, în 1996, cu volumul de poeme ,,Regula jocului”. Dintre volumele publicate: “Urmuz (E vremea rozelor ce mor), Editura Crater, 1998; „Universul din cuşcă”, Editura Brumar, 2011; “Carcase de cristal”, Editura Tracus Arte, 2012; “Sissi”, Editura Tracus Arte, 2013. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă, expert în artă, atestat de Ministerul Culturii, şi membru al Uniunii Artiştilor Plastici, Pavel Șușară este autorul unei monografii importante despre opera pictorului Corneliu Baba, dar şi creatorul unor satire şi parodii politice ,,Urmuz”. În 1995, a primit premiul pentru critică din partea U.A.P, iar în anul 1997 Premiul Fundaţiei ,,Cella Delavrancea”.

George Vulturescu. Născut la 1 martie 1951 (numele la naştere: Pop Silaghi Gheorghe) în cătunul Tireac, sat Tătăreşti, jud. Satu Mare. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca. Membru al Uniunii Scriitorilor din România – filiala Cluj-Napoca – şi al PEN-Clubului Român. În prezent, membru în Consiliul U.S. din România. Fondator şi red. şef al revistei Poesis, Satu Mare (din 1990 până în prezent) iniţiator al Festivalului  „Zilele culturale – Frontiera Poesis”, Satu Mare (23 de ediţii). Doctorat în literatură contemporană (2010). În prezent, director al Direcţiei pentru cultură şi patrimoniu naţional a Judeţului Satu Mare. Ordinul Meritul Cultural, categoria A, literatură, în grad de Ofiţer.Volume poezie: Frontiera dintre cuvinte, (1988), Poeme din Ev-Mediul odăii (1991), Oraşul de sub varul pereţilor (1994), Tratat despre Ochiul Orb (1996); Gheara literei (1998), Scrisul agonic – antologie (1999), Nord, şi dincolo de Nord (2001), Stânci nupţiale (2003), Monograme pe Pietrele Nordului (2005), Alte poeme din Nord (2007), Orb, prin Nord – antologie (2009), Aur şi iederă (2011), Nordul. O gnoză a pietrei – antologie (2011) Grota şi literele (2013);  critică literară: Saeculum. Metafizică şi polemică – eseu (1995),  Cultură şi lite­ra­tură în ţinuturile Sătmarului. Dicţionar: 1700-2000 (2000); Cronicar pe Fron­tiera Poesis (2007), Cronicar pe Fron­tiera Poesis,  II (2012); interviuri:  Poesis. Conturul secret al literei (2009); ediţii bilingve: Augenlieder, gedichte, (trad. de Christian W. Schenk şi Simone Reicherts-Schenk), Germania (1996); Traite sur l’Oeil Aveugle (trad. de Sabrina Russo), Libra/Humanitas, Montreal (2004); The North and beyond the North – trad. de Olimpia Iacob (2006); Do severe I dalşe od severa, (trad de Adam Puslojič şi Miljurko Vukadinovič), Belgrad (2007); Versek (trad. de Balázs Boróka), AB-ART/ Dellart, Limes (2010), Other Poems from the North (trad. de Adam J. Sorkin şi Olimpia Iacob), Iaşi (2011).

Comentariile au fost inchise!