Eugen Caraghiaur

4. februarie 2014 | De | Categorie: Membri

IMG_6488

04.15 august 1923

05. Oraşul COMRAT,   judeţul Tighina, România –Republica Moldova, T.A.G.

06. Principe de Panciu Ştefan Profesor Caraghiaur; Principesa Alexandra Maria Josefina Caraghiaur de Dadjani, Profesoară de limbă franceză.

07. Politehnica din Timişoara-Facultatea de Mine Metalurgie (1943-1948) Universitatea de la Roma cursuri serale. Diplomă de inginer petrolist.(1948-1949) Universitatea din Nancy, Şcoala  Naţională Superioară de Geologie Aplicată şi de Prospecţii Miniere. Diplomă de Inginer Geolog Minier.Cursuri de doctorat la Sorbona.

08. 1951-1954 Inginer geolog pentru SULLIVAN MINES în Abitibi, Québec, Canada; 1955-1978 Inginer Consilier, Cabinet privat; explorări, prospecţii miniere, foraje de

puţuri arteziene în roci precambriene. Expert radistezist în detectări de ape subterane.

1954-1978 Preşedintele Întreprinderilor MONTREAL FUELS, PÉTRO-Montréal.

Transport de petrol pentru încălzit, arzătoare automate, întreţinere, economie de  energie.Primul inginer mondial care a pus PROBLEMA ECONOMIEI DE ENERGIE PETROLIERĂ.

1979-2004 Preşedintele de Consiliu al companiei CAN-ROM Inc.Imobiliare.

09. Bursa Ministerului Educaţiei Naţionale din Franţa (1949) pentru terminarea studiilor

de inginerie.

10. Studii la Universitatea din Sorbona cu profesorul Chevallier. Geologia rocilor sedi-

mentare petrolifere din ALBERTA, Canada, (1952).

11. 19 aprilie 1951 refugiat politic în Canada. Am  redobândit cetăţenia română în anul 1992, după un proces cu Guvernul care a durat un An.

12. Uniunea Scriitorilor din România: 1995. Uniunea Scriitorilor din Moldova: 2000; Co-fondator al Asociaţiei  canadiene a scriitorilor de limbă română: 2001; membru al Asociaţiei scriitorilor de limbă română din Québec, 2004. Membru al Executivului.

13. Magazinul MOLDOVA, Literatură şi Artă, Ana Sözu-Republica Moldova.

Datina Străbună, A.R.C. – Asociaţia Românilor din Canada, Québec.

14. ANTOLOGII: ETERNA IUBIRE. Antologie. Vasile Căpăţână. Editura BIODAVA, Bucureşti, 1998.

LUCRĂRILE CELUI DE AL DOILEA CONGRES AL SPIRITUALITĂŢII          ROMÂNEŞTI. Liga Culturală pentru unitatea Românilor de pretutindeni. Editura ,,RADICAL,, Drobeta-Turnu Severin, Oltenia. Etc.

Editura Fundaţia LUCEAFĂRUL. Un dicţionar de Laurenţiu Ulici, Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România.

 

15. FONDATOR: DATINA STRĂBUNĂ, revistă culturală a Bisericii Sf.-Ioan Botezătorul din Montréal, Québec, Canada, 1973-1975. Coredactor al Ziarului DREPTATEA din New-York, S.U.A.(1972 – 1980)

Ziarul oficios al COMISIEI DE REORGANIZARE A PARTIDULUI NAŢIONAL ŢĂRĂNESC din REFUGIU al cărui vice – preşedinte executiv eram.

P.N.Ţ., prin mine, cerea SCHIMBAREA REGIMULUI şi revenirea la Democraţie într-o perioadă de 10 ani. După 1980, Cornel Coposu  m-a înlocuit, deşi înainte de a părăsi Bucureştiul, ne înţelesesem să reîncepem lupta activă de înlăturare a Regimului Ceauşist.La revenirea la Bucureşti în iunie I990, Cornel Coposu a Schimbat denumirea Partidului N.Ţ., ca să se scape de mine, Nu am mai contunuat lupta, deoarece nu luptasem pentru interese personale.

AM FONDAT Congresul canadian român în anul 1958. Prima Preşedintă a fost Principesa Aurora Caba de Panciu din 1954 până în anul 1984 când Adunarea generală m-a ales Președinte. Am continuat lupta înființând Ora de Televiziune romànească.

AM dirijat şi prezentat emisiunile Orei de Televiziune în culori prin Cablu VIDEOTRON şi C.F. Cablu, din Montréal, din 1984 până în anul 1990, luna iunie. Opt emisiuni săptămânale. Prima Oră de televiziune românească din America de Nord şi poate din diaspora în acea perioadă, sub denumirea de TÉLÉROUMANIE.

În anul 1961 am ajutat efectiv pe plan politic la aprobarea  Postului de Radio Multietnic din Montréal. Polonezul Stanczikowski a obţinut dreptul de a opera şi în semn de mulţumire a dat Românilor din Montréal dreptul de a opera o oră de radio în limba română, gratuit.  Alţii s-au folosit de ocazie şi l-au condus până astăzi deoarece eu nu am avut timpul necesar. În anul 1968 am revenit la Bucureşti şi am cerut Patriarhului Iustinian Marina crearea UNEI BISERICI ORTODOXE ROMÂNEŞTI legată spiritual de B.O.R. Mitropolitul Antonie Plămădeală m-a ajutat enorm. Autorităţile comuniste au acceptat numai în anul 1971 şi, numai în anul  1977, au acceptat trimiterea Iconostasului cerut de mine şi sculptat la Mănăstirea CĂLDĂRUŞANI, cadou din partea Patriarhului Iustinian. Actualmente Biserica a devenit CATEDRALĂ şi face parte din Arhiepiscopia ortodoxă română din America şi Canada sub conducerea Arhiepiscopului Nicolae.În anul 1976 am fost ales cu unanimitate de voturi Preşedinte de onoare al Bisericii Sf.-Ioan Botezătorul din Montreal. În anul 1980 am cerut Patriarhului IUSTIN MOISESCU crearea unei EPISCOPII ORTODOXE ROMÂNE în CANADA.Cererea a fost acceptată . A venit Episcopul Nifon Mihăiţă, propus de mine. Episcopia nu a luat fiinţă din cauza Securităţii, influenţa căreia nu a fost acceptată de Arhiepiscopul Victorin din Detroit.

 

16. Condamnat la închisoare de către Tribunalul militar din Timişoara şi la Moarte de către N.K.V.D. pentru lupta împotriva ocupaţiei sovietice. Eram Preşedintele Fondator al Tineretului Universitar al Partidului Naţional Ţărănesc şi coordonam pe teren activitatea împotriva Anei Pauker şi a Regimului impus cu forţa.Am participat şi condus GREVA STUDENŢILOR după arestarea lui Pătrăşcanu.În acelaş timp  viitorul Mitropolit Bartolomeu ANANIA din Cluj a condus acţiunea acolo. Cu dânsul am pus bazele Statutului Bisericii Misionare Ortodoxe Române din America şi Canada în vara anului I972, la conacul Casei de Panciu, lângă Mont Laurier, Qc. Am condus manifestaţii monstre de stradă împotriva Siguranţei care proteja Uniunea patriotică, susţinută şi subvenţionată de P.C.R. prin Moscova. Am continuat să stau în clandestinitate din februarie 1946, după ultima întrunire a Delegaţiei Permanente a P.N.Ţ. condusă de Iuliu Maniu, până la 23 august 1948 când am trecut Dunărea înot pe la CAZANE. A urmat o detenţie la Cladova, Pancevo şi Beograd. Am stat cu domiciliu forţat la ŞABAŢ până la 22  octombrie 1948. Am fugit trecând graniţa Iugoslaviei spre Austria clandestin unde am ajuns pe ziua de 24 octombrie 1948 la ora 10 dimineaţa.Am stat la Campul I.R.O. timp de o lună. După multe interogatorii, la cererea lui Emil Ghilezan şi a lui Cretzeanu, care locuiau la New-Xork, S.U.A., am fost liberat. Am trecut din nou graniţa spre Italia în mod clandestin şi am ajuns în satul Straas cu locuitori Sloveni. M-am predat autorităţilor italiene care m-au încarcerat şi dus din închisoare în închisoare de la Goriţia până pe Insula LIPARI.

Am organizat şi condus o grevă generală a celor 5000 de deţinuţi politici. Am reuşit    să se desfiinţeze CAMPOUL. Am fost transferat la CINECITTA lângă Roma. În luna iunie, 14, am trecut clandestin graniţa Franţei. Am ajuns la Paris pe data de 19 august 1948. Numai în FRANŢA am devenit OM LIBER.

17. A.R.C., revista Asociaţiei Române din Canada. Prima revistă culturală anticomunistă din America de Nord-1951.Era singura revistă condusă de foşti membri al Mişcării Legionare în Ameica de Nord. Eram singurul colaborator membru activ al P.N.Ţ. din Refugiu.Ceilalţi colaboratori sau mentori erau Petre Sultana, Ion Ţăranu, Dragomir Străinu, Alexandru Fonta, Gheorghe Baciu, George Stanciu,Gh. Loghiade şi alţii. Revista a dat un avânt pozitiv activităţilor culturale.

Am publicat primul articol de FOND.

20. POEME din CANADA- poezie, Editura La Voix du Peuple, Montréal, Quebec,1977.

POEME DE DOR                  ,,          ,,                  ,,                          ,,                    1978

VISURI şi REALITĂŢI                                                                                         1979

GÂND şi SUFLET                                                                                                1980

POEME de TOAMNĂ                                                                                          1980

MĂRTURISIRI RIMATE                                                                                     1980

POEZII, culegere                                                                                                    1981

FUNIGEI                               ,,                             ,,                           ,,                   1981

ŞOAPTELE INIMII                          ,,                                           ,,                      1981

CÂNTARE CANADEI        ,,             ,,               ,,                               ,,               1 981

POEME de SUFLET          ,,               ,,                                  ,,                             1981

SPERANŢE                                            ,,                       ,,                        ,,           1981

FULGII SUFLETULUI                        ,,                                   ,,                          1981

IERNATICE STIHURI                            ,,                               ,,                           1981

MERSUL IUBIRII, traducere a clasicului canadian francez Gaston Miron,   ,,    1982

SUFLET BASARABEAN,Editura NAGARD, Milano, Italia, cu o prefaţă de Iosif Constantin Drăgan, scriitor, om de afaceri , directorul editurii.                              1982                                                               REVOLTE               ,,             ,,                                 ,,                  ,,                       1982

BOCETE                         ,,                             ,,                           ,,                         1982

STROPI de LUMINĂ               ,,                             ,,                             ,,            1983

FLORI de IARNĂ                       ,,                         ,,                              ,,             1983

EPIGRAME                     ,,                                 ,,                                                1984

CÂNTARE INIMII      ,,                               ,,                              ,,                      1984

SPERANŢE şi HOTARE        ,,                                  ,,                                        1984

GLASNOSTI                      ,,                                    ,,                                ,,         1987

GLASNOSTI în limba franceză                             ,,                       ,,                    1987

PERESTROICA               ,,                        ,,                                ,,                       1987

PERESTROICA în limba franceză                            ,,                                         1987

SUR LES TRACES de FELIX LECLERC, poeme în limba franceză.

Volum scris în memoria marelui om de litere din Québec, Editura La Voix du Peuple, Montreal, Quebec; cu o prefaţă de poetul, editorul şi criticul literar GASTON MIRON

şi cu o introducere de cântăreţul şi regisorul muzical Jean-Pierre Ferland.         1988

OGLINZI, poeme, Editura  La Voix du Peuple, Montréal,Québec.                     1989

METEORIŢI, poezii, Editura MILENIUL TREI, DEVA,România, cu o prefaţă  de criticul literar IOAN ADAM

şi cu o postfaţă ,,OGLINDA RETROVIZOARE,,-Un dialog cu autorul- semnată

de Georgeta Adam de la Radio România.

IMN IUBIRII-HYMNE à L’AMOUR, Editura BAŞTINA, Chişinău,Republica Moldova.

Poeme scrise în limba graiului moldovenesc şi în limba franceză.

Cu o prefaţă de romancierul, scriitorul şi criticul Mihail Gh.CIBOTARU, directorul Revistei Literare MOLDOVA, fost Ministru al Culturii din Rep.Moldova,                                                                             1991.

MEMORANDUM POLITIC către Mihail Gorbacev, scris în limbile română, rusă şi

Franceză. Se cerea eliberarea MOLDOVEI SOVIETICE.  Editura La Voix du

Peuple, Montréal,Québec, Canada , 27 MARTIE  1987.                                     1987.                                  CRÉDIT SOCIAL DÉMOCRATIE ACTIVE, eseu de economie politică în limba

franceză. Editura La Voix du Peuple, Montréal, Québec.                                   1962.

NI COMMUNISME NI CAPITALISME, eseu de economie politică scris

în limba franceză, Editura La Voix du Peuple, Montréal,Qébec,                       1962.

PRINŢII CUMANILOR, eseu politic de istorie a Cumanilor, Editura VLAD @VLAD, Craiova, România,cu o prefaţă de jurnalistul, scriitorul şi comentatorul la Radio Craiova, Constantin Dumitrache-                                                                1994.

VISURI şi TENTAŢII, roman istoric, primul volum al serialului-fluviu Lumini şi UMBRE.Editura Pan-ARCADIA, Bucureşti, România-                               1997.

CALEIDOSCOPUL AMARULUI, al doilea volum al romanului-fluviu. Editura Fundaţiei Adevăr istoric şi Concordie Naţională, Bucureşti, România, cu o prefaţă semnată de autor şi  o postfaţă de criticul şi filologul Gheorghe Avramescu Baciu sub  pseudonimul de Gh.Colibăşeanu.                                                                  1999.

 

FLORI DE BRUMĂREL, poeme, inedit.

FLORI de BRUMAR-FLEURS BRUMANTES, volum de poezie român-francez, cu o prefaţă semnată de poetul Anatol Ciocanu din Chişinău, dedicat Alteţei Sale Aurora de Panciu, Editura Can-Rom, Bucureşti, 1999.

LA RĂSCRUCEA DESTINULUI, al treilea roman istoric din serialul Lumini şi

Umbre. Editura Fundaţiei Adevăr Istoric şi Concordie Naţională, carte dedicată Alteţei                              Sale  Aurora de Panciu. Cu un motto de poetul Vasile Posteucă, o prefaţă semnată de

autor şi o postfaţă scrisă de romancierul şi jurnalistul Dragomir HOROMNEA. 1999.

SUB TEASC, al patrulera volum al serialului-fluviu Lumini şi Umbre. Editura Can-Rom, Bucureşti, România, cu o listă a tuturor Marilor Hani ai Cumaniei Mari, cu o prefaţă de Academicianul, criticul literar şi Preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova,  MIHAI CIMPOI.                                                           2000.

PĂIENJENIŞ, al cincelea volum din serialul Lumini şi Umbre. Editura Can-Rom Impex srl, Bucureşti, România, cu o prefaţă de Academicianul şi criticul literar Mihai Cimpoi şi cu o amplă postfaţă de criticul şi filologul Gh.Baciu: Caraghiaur în Odisea Română.                                                                                                       2002.

GUERRE et VIE, roman istoric în limba franceză, Editura Semne, Bucureşti, 535 de pagini, 23 mai 2005. Prefaţat de Prof.Dr.Victor Crăciun, critic literar, preşedintele  Ligii culturale pentru unitatea românilor de pretutindeni şi al Congresului spiritualităţii româneşti.

CÂNTECE de ALEAN, volum de poeme dedicat memoriei Principesei Aurora de Panciu, cu o amplă prefaţă de criticul literar Dr.Victor Crăciun, lansat pe data de 24 mai 2005 la Bucureşti în faţa unei asistenţe selecte de 195 de persoane din viaţa culturală, politică, militară şi academică din România şi Moldova, la Muzeul Literaturii Române de pe Bulevardul Dacia.

BUNĂ DIMINEAŢA PATRIE, poeme, Bucureşti, lansat la 16 iunie 2006, în sala Marin Preda. Editura Semne, 120 pagini cu un Cuvânt înainte de Dr.Victor Crăciun.

BUGEAC STRĂBUN, poeme, Bucuresti, 2007, Editura Semne, 175 de pagini, cu o  Postfaţă de Prof. Dr.Victor Crăciun şi de Academicianul şi Președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova Mihai Cimpoi.

NEGRU VODĂ CUMANICUS, volum de istorie succintă a  Cumaniei Mari, Bucureşti, Editura Semne, 171 de pagini, lansat la Bucureşti la 25 iulie 2008, în sala Marin Preda, cu o Postfţă de Prof.Dr.Victor Crăciun, în faţa unui public select de 135 de persoane.

MITUL CRIZELOR FINANCIARE. REMEDIUL INCONTURNABIL AL DEMOCRAŢIEI ACTIVE. ESEU DE ECONOMIE POLITICĂ POPULARĂ. Editura SEMNE, Prefaţă de Prof.Univ.Ion Ionescu.

Volum lansat în luna septembrie, 2009, în Sala BIZANTINĂ a Casei Armatei din București, iunie 2009 cu participarea a 149 de personalităţi din România şi Rep. Moldova.

TÂNGUIRI FEMININE, poeme, volum scris în anul 20I0, luna februarie. Publicat la Bucureşti, Editura Semne, în primăvara anului 20II. Lansat  în Sala Bizantină. Casa Armatei.

CÂNTECE de MINTE, poeme, volum scris în luna octombrie 20I0. Publicat la București în cadrul volumului Tânguiri Feminine.

SPĂRGĂTORI DE FRONTIERE, cel de al șaselea roman istoric, 460 de pagini din ciclul LUMINI și UMBRE. Editura Semne și Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni.  Prefață de Prof. Dr.Victor Crăciun.Lansat la Universitatea Dimitrie Cantemir în luna iulie 2012.

POVESTEA VIEȚII, poeme sentimentale și gânduri, 100 de pagini. Editura Semne. Cu o Prefață de prof.Dr.Victor Crăciun și cu o POSTFAȚĂ de Prof. Josefina Alexandra Maria de Panciu. Lansată în acelaș timp cu SPĂRGĂTORI DE FRONTIERE în aula Universității Dimitrie Cantemir, într-un cadru festiv.

PROTOROMÂNII – o istorie netrunchiată. Cu o Prefață de Prof. Dr. Victor Crăciun și cu o POSTFȚĂ de Prof. Josefina Alexandra Maria de Panciu. Eseu de istorie despre influența covârșitoare a TURANICILOR și a CUMANILOR la închegarea amalgamului etnic al Poporului Român. 75 de pagini, Editura Semne. Volum lansat la Alba Iulia pe ziua de 1 decembrie 2012.

SARMATO – GEȚII, O istorie RECONSTITUITĂ cu o Prefață de Academician Kopi Kycycu și cu o Postfață de Prof. Josefina Alexandra Maria de Panciu. Răspuns teoriilor care încearcă să demonstreze o istorie spontanee din daco – romani.104 pagini cuprinzând ALFABETUL SCITIC NOBILIAR și tipul cranian sarmatic. Editura Semne și Liga Culturală.Volum lansat în anul 2012 La Muzeul Literaturii,

ZBOR DE CUVINTE,116 pagini. Volum de Poeme cu o  Postfață de Prof.Dr.Victor Crăciun și o Prefață de Prof. Josefina Alexandra Maria de Panciu. Lansat la Muzeul Literaturii în acelaș timp cu volumul SARMATO – GEȚII.în luna iunie 2012.

REPUBLICĂ DOMNEASCĂ – DEMOCRAȚIE ACTIVĂ. Eseu istoric de economie politică și program de guvernare populistă. Un MANIFEST cuprinzând punctul de vedere al Casei Domnești Hanale de Panciu. O replică Comunismului, Hitlerismului și  Finanței Financiare pentru o Democrație veritabilă. Volum de 82 de pagini cu o Postfață de Prof.Dr.Victor Crăciun și o Prefață de Prof. Josefina Alexandra Maria de Panciu. Lansarea a avut  loc pe data de 20 decembrie 2013 în sala A.G.I.R. prezidată de Dr. Vlăduț Nisipeanu.

-ANTOLOGIE de POEZII, volum  nepublicat încă.

-CONTINENTUL CANADA, a doua Patrie Nord-Americană. Memorii, volum în lucrare.

-LA VIE EN ROSE – LA VIE RÉELLE, volum de poezii în limba franceză,  încă nepublicat.

-MANIFEST FOR A REAL POLITICALCHANGE. Volum în lucru destinat omenirii întregi scris în limba engleză pentru a fi trimis ON LINE.

22.TRADUCERI: MARCHE  à L’AMOUR de poetul canadian- francez Gaston Miron; volum tradus în limba română cu titlul MERSUL IUBIRII, Editura La Voix du Peuple, Montréal, Québec,Canada.                                                1982

25. Mihai Cimpoi, O ISTORIE DESCHISĂ A LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA, Editura ARC, Chişinău, Republica Moldova.                 1996

O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Ediţia a II-a.                    1999

UN DICŢIONAR al SCRIITORILOR ROMÂNI de PESTE GRANIŢELE ŢĂRII, Editată de Dr.Aurel Sasu, Cluj-Napoca, 2003 şi 2005 refăcută şi adăogată.

 

26. COLABORĂRI la ziare, reviste almanahuri:

Ziarul Ziua din Bucureşti, Revista OLTUL din Slatina, ziarul REALITATEA din Galaţi, ziarul  GORJEANUL din Târgu Jiu, JURNAL NAŢIONAL, Bucureşti, THE MONTREAL STAR, Montréal, Qc., Canada, ziarul GALSUL NAŢIUNII din Chişinău, LITERATURA şi ARTA, din Chişimău, OBSERVATORUL MILITAR din Bucureşti, CUVÂNTUL LIBERTĂŢII, Craiova, Oltenia, OLT PRES, Slatina, ziarul DREPTATEA din New.York, S.U.A., TINERETUL MOLDOVEI, Chişinău, ANA SÖZU, Chişinău, TELEGRAFUL ROMÂN, Sibiu, Revista LUI EMINESCU, Brăila, PATRIA TÂNĂRĂ, Chişinău, VIAŢA SATULUI, Chişinău, JURNALUL de CRAIOVA, Craiova, Oltenia, MOLDOVA LITERARĂ, Chişinău, JURNAL de DOLJ, Craiova, Oltenia, TRICOLORUL, Toronto, Ontario, ACUZ, Bucureşti, EVENIMENTUL ZILEI, Bucureşti, REVISTA LITERARĂ MAGAZIN, Slatina, TRIBUNA ROMÂNIEI, Bucureşti, TRIBUNA NOASTRĂ, Montréal, Qc., MAGAZIN ANOTIMP, Slatina, REVISTA MOLDOVA, Chişinău, DIMINEAŢA, Bucureşti, REVISTA GINTA LATINĂ din Iaşi, Revista ÎNVIEREA din Timişoara, Banat, VIAŢA LIBERĂ, Tecuci, PAGINI ROMÂNEŞTI, Montréal, Qc., Revista culturală ECART, Bucureşti, MOTZ PUBLICATIONS, Fairfax, Virginia, S.U.A.,

Revista CANDELA din Suedia.

 

27. ADAPTĂRI DIN EMINESCU în limba franceză. Volum neterminat şi nepublicat, dar care ar putea deveni un best seller pe tema Marelui Dispărut fizic dar mereu viu.

RECENZII:

 

UN POET DIN CANADA, Prinţul şi apele diamantului, critică literară de Prof.Elena Cruceru, poetă, jurnalistă și critic literar din Slatina.

 

Dacă pentru Alteţa Sa, prinţul Eugen Caraghiaur, istoria este ca un vapor scufundat, cu posibilităţi de ieşire la suprafaţă, o memorie  plină de întrebări şi de goluri, memorii negre cu pene de corb, poezia este meditaţie asupra unui sentiment cavaleresc al onoarei, ,,fruct de mătrăgună,, purificat în ,,templu de orhidee,, istoria aparţine eroului. Prinţului prin a cărui amintire cumană ,, tună şi fulgeră,, poezia  ,,omului, om înălţat deasupra semenilor săi, ca vulturul peste munţi,,.

Volumul METEORIŢI, cel dintâi publicat acasă, este străbătut de un puternic sentiment al biruinţei, de forţele fiorului poetic, dar şi de cele ale faptei eroice, forţă legitimă care ne spune că ,,poeţii eroi,, nu trebuie sacrificaţi de dragul cuvintelor pentru că, de fapt, eroii sunt poeţi autentici. Poemele în sine au forţă de meteorit, adevăruri cuprinse în metamorfoze ca: fulger, suflet, verb. Parcurgând această carte de versuri, cititorul străbate, de fapt, o purificare prin foc, istoria ni se prezintă ca un spaţiu lovit de trăznete şi fulgere căci ,,numai focul naşte viaţa, numai el ne reînvie,,.

Poate de acea pasărea Phoenix simte ,,plumbul visurilor sale,, mai uşor decât cenuşa morţii. Chiar libertatea este simţită şi presimţită ca ,,pasărea de azur cetluită de oameni, presimţind învierea,,.

O intuiţie încărcată cu afectivitate, intuiţia focului, e prilej de amintire, amintirea libertăţii

,,prinsă-n gheare,, dar şi a jertfei, căci ,,vremea arde ca o rugă, cu capul pe buturugă,,.Este vorba, deci, de jertfă-jertfă, fiindcă însăşi vremea se jertfeşte dăruindu-se pe sine. Există în această carte o evidenţă primordială care nu-l face pe Poetul-Erou, pe Prince Charmant, nici fericit, nici entuziast, amintindu-l pe Arjuna, eroul din Bhagavadgită,  ,,nimeni, niciodată nu stă măcar o clipă fără să săvârşească fapte,,. Faptele nu aparţin conştiinţei absolute, ci trupului, adică unei dinamici a Naturii. Mesajul Gitei – acela după care omul nu se poate mântui de ce este teluric în el, decât plecând din adevărul eului său teluric, se poitriveşte atât de bine Poetului-Erou  din această carte şi luat ,,dincolo de bine şi de rău,, ..

În cazul de faţă, focul creşte în inimă, se înalţă gând prometeic, chiar ideea de meteor semnifică piatra care arde, interiorizată devine iubire, viaţă, mântuire, omul în sine, ajuns la înţelegerea rosturilor sale, este un meteor azvârlit în spaţiu. Meteoriţii ascund secretul pietrei. În poemul  ,,Învierea,, memoria vorbeşte dintr-un prelins din hău,, este dezbrăcat de mâl şi taine şi arde în ,,penumbrele de său,,.

O plăcere ,,de durere clandestină,, se prelinge-n ,,rănile ce mor,,. ,,Din urgiile rebele  rămâne fidelitatea idealului căci moartea nu aparţine oamenilor ,,OAMENI,, invizibili oamenilor, ci neoamenilor ,,

O forţă demiurgică renaşte în cel ce nu cunoaşte somnul, angoasa, lenea ci doar verbul, acţiunea: ,,mă închid în sinea mea, dar rămân pe drumul aspru, din iluzii fac o stea, din pământ renasc un astru,,. Foarte rar întâlnim ideea de moarte iar atunci când apare nu e întâmpinată cu pioşenie ci privită la modul firesc. Poetul – erou nu aduce în ecuaţie firescul, ci nefirescul, ceea ce, nu trebuie uitat,el fiind o conştinţă morală ca şi Arjuna.

Le Prince Charmant trezeşte dorinţa de perfecţiune dar ,,din două imperfecţiuni se naşte, mai rar, perfecţiunea imperfectă.

Elementul poetic cu profundă încărcătură semantică este diamantul. În apele sale, se manifestă ca într-o ,,oglindă retrovizoare,, memoria absolută a lui Swendenborg, căci impresiile nu se pierd, se adâncesc într-un logos la dispoziţia dv. Pe un vechi principiu ,,faţă în faţă,, după care ,,la da şi la nu sunt foile rupte,,.

Elena Cruceru

ÎN ZIARUL CLIMATE, al Societăţii Scriitorilor din Târgovişte, Anul 2, NR. 9, iunie 2006, scriitorul şi criticul literar Mihai Antonescu, publică articolul APELE CARE NE VINDDECĂ despre volumul de poeme  BUGEAC STRĂBUN, iunie 2007:

      Eugen Caraghiaur (Eni Khan) e un dor şi o patimă, cum rar mi-a fost dat să întâlnesc in cărţile limbii române. E însuşi călătorul fără vârstă, drumeţind cu folos dinspre un trecut omniprezent, cu toate bunele şi mai puţin bunele lui, înspre un viitor , chiar prin poarta inimii trecând, căci, dorul şi patima nu au vindec, după cum, nici moarte. BUGEAC STRĂBUN, volum apărut la Editura SEMNE in anul 2007. E o lecţie de patriotism şi mare iubire predată nouă contemporanilor, cu o sinceritate şi atât de profundă trăire în expresie cum numai un înstrăinat din varii motive de vatra şi graiul lui, o mai poate avea…. Eni Khan se opreşte locului, conştienţizând până la suferinţă rolul ce-i defineşte existenţa, cu o luciditate pe care numai cel ce-şi duce întotdeauna fără martori  durerile refugiului  o mai poate face…

În zarul TRIBUNA NOASTRĂ din Montréal, poetul Adrian Erbiceanu, Președintele Asociației scriitorilor de limbă romànă din Québec a publicat o recenzie substanțială în luna octombrie 2013 despre volumul ZBOR DE CUVINTE

În REVISTA LITERARĂ DESTINE din Montréal și  Ziarul REALITATEA pentru DIASPORA, în luna octombrie 2013, a apărut un articol de excepție semnat de poeta critic literar Ana Hâncu din Ploiești cu privire la ultimele volume publicate de mine reluând pasagii din criticii Prof.Dr.Victor Crăciun, Președintele Congresului Spiritualității românești, Academician și critic literar Mihai Cimpoi și Gheorghe Avramescu Baciu, Președintele Ligii pentru adevăr istoric și concordie naținală.

 

MEDALII PRIMITE

Distins de trei ori cu Medalia Aur Mihai Eminescu decernată la Chișinău în anul 1998, de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni și de către Uniunea Scriitorilor din Moldova; la București în anul 2008 și 2010 de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni.

Distins cu MEDALIA REALIPIRII BUCOVINEI, decernată de către Congresul Spiritualității Românești în anul 1993 și cu MADALIA MAREI UNIRI decernată tot de Congresul Spiritualității Românești în anul 2011 la București.

 

TITLURI ONORIFICE :

Cetățean de onoare al orașului COMRAT din Republica Moldova.

Președinte de Onoare al Catedralei Ortodoxe Române Sf.-Ioan Botezătorul din Montréal, Québec, Canada.

Președinte Fondator și de ONOARE al Congresului Canadian Român, înființat în anul 1958.

Principe al Casei Imperiale Ruse de Rurikovich.

Șeful Casei Cumane Domnești de România Reîntregită-Panciu, al 51-lea din tată în fiu al Casei de Panciu, începând din anul 892 până astăzi.

 

Eugen Caraghiaur –  Eugen Enea Caraghiaur semnătură de  poet sau de romancier.

Site : cumanroyalhouse.us

USR Filiala Bucuresti Poezie:

Comentariile au fost inchise!