2016. Semne bune!

30. decembrie 2015 | De | Categorie: Noutăţi, Recomandari

2016, Anul Shakespeare, pare tot mai mult sub pecetea lui “a fi sau a nu fi”! Pentru că, în ultimii 25 de ani, mereu a fost ceva putred în România, mereu am ştiut ceea ce nu suntem,  dar mereu am știut ceea ce am putea fi. Pe tărâmul culturii, am pierdut cam tot ceea ce era de pierdut: prestigiul social şi mediatic, infrastructura culturală (de la sediul Uniunii Scriitorilor, la sediul Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti; de la sistemul naţional de distribuţie – carte, opere vizuale sau film! – până la ultimele bastioane culturale în epoca consumerismului, acele sedii închise, cu bulină roşie!), drepturi financiare (statul impozitează acelaşi drept de autor de două ori: îţi ia şi TVA pentru colectarea drepturilor de autor, îţi ia şi impozit pentru venitul dobândit din drepturi de autor!) şi spiritul civic şi critic (oare câte dintre uniunile de creaţie de la noi sunt culturi organizaţionale moderne, cu structuri şi mecanisme transparente?). Sub influenţa tot mai crescândă a străzii şi a reţelelor de socializare, spaţiul nostru cultural are şansa unui An Nou mai bun şi mai democratic! Printre semnele bune ale lui 2016, amintesc, la o repede-ochire, recuperarea sediului Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti de către Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, soluţiile pentru ca autorii români să beneficieze financiar de câteva directive europene pe care România nu le-a pus în aplicare (copia digitală, dreptul de împrumut public şi dreptul din activitatea de reprografie), reformarea Uniunii Scriitorilor din România şi o slăbire a impozitării pentru drepturile de autor!

Recuperarea sediului Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti de către Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti. După scandalul mediatic provocat de aruncarea în stradă a prozatorului Radu Aldulescu, sediul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti din str. Nicolae Golescu nr.15, sector 1, a fost atribuit Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti. Graţie eforturilor lui Ioan Cristescu, managerul MNLR, nu a fost pierdută ori ştearsă cu buretele egotic memoria unui spaţiu în care timp de 44 de ani au trecut cei mai importanţi scriitori români. Alungaţi din casa lor chiar de preşedintele USR, fosta Asociaţie a Scriitorilor Bucureşti nu a devenit nici proiect de dezvoltare imobiliară, nici restaurant de fiţe în centrul Capitalei. Spaţiul din str. Nicolae Golescu rămâne al scriitorilor bucureşteni şi al cititorilor lor, într-un proiect muzeal novator, interactiv, de recuperare a memoriei culturale şi literare. Un spaţiu în care scriitorii vor putea să îşi citească ori să îşi prezinte operele. În primăvara lui 2016, vom putea fi martorii unei istorii cu final fericit al Casei Scriitorilor din str. Nicolae Golescu nr.15.

Public Landing Right, copia digitală şi reprografică. România este în situaţia de infringement pentru că nu aplică Directiva 2006/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind dreptul de închiriere și de împrumut și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale. Până în acest moment, nu se colectează de la bugetul de stat o sumă pentru împrumutul public ce se naşte din faptul că în bibliotecile publice din România sunt împrumutate cărţi şi articole din reviste de specialitate. România, deşi membră UE din 2007, riscă să plătească o amendă de 300 de mii de euro pe zi pentru că nu aplică această lege. Din această copie de împrumut public, autorii, traducătorii şi ilustratorii de carte ar trebui să primească sume ce le revin de drept. De exemplu, Guvernul Marii Britanii dă pentru copia de împrumut public 17 milioane de lire sterline, cea mai mare sumă din UE. Sunt convins că România nu va putea prelungi la nesfârşit aplicarea directivelor europene, astfel încât 2016 va reprezenta un moment de cotitură pentru felul în care autorii români se vor bucura de drepturile lor europene!

Reformarea Uniunii Scriitorilor din România. Conducerea USR nu există în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor din România! Modificând ilegal, în 2009 şi 2013, statutul USR, doar pentru a obţine mandate nelimitate pentru un preşedinte aflat la al treilea său mandat (nici în epoca Ceauşescu, nu a fost modificată prevederea statutară ca un preşedinte să aibă mai mult de două mandate!), Asociaţia Uniunea Scriitorilor din România trece prin cea mai gravă criză a sa de după 1990. O criză de imagine, o criză de legitimitate, o criză financiară, o criză a unui sistem care s-a dovedit a fi netransparent şi clientelar. Nici până astăzi, Conducerea USR nu a prezentat public rapoartele financiare şi de activitate, rapoartele privind colectarea şi distribuirea banilor din Timbrul Literar, precum şi toate documentele prevăzute de OG 26/2000. O reformă profundă a USR, în 2016, va viza, în primul rând, limitarea la două mandate a activităţii Preşedintelui, Vicepreşedintelui, precum şi a tuturor preşedinţilor de filiale, aşa cum erau prevăzute de Statutul USR din 2005, modificat ilegal de actuala Conducere a USR.

Îmi pun mari speranţe în 2016! Un an shakesperean, la capătul căruia, sunt convins, că mulţi dintre noi vom face diferenţa între “a fi” şi  “a avea”!

La Mulţi Ani, cu energie, inspiraţie, sănătate, dragoste şi bunăstare sufletească!

Dan Mircea CIPARIU

Comentariile au fost inchise!